Cursuri noi în cadrul Proiectului ZENLA

Ca urmare a nevoilor reale manifestate în cadrul cursului nostru, CBPN 01, aşa cum precizam şi în articolul „Primii absolvenţi ai cursului CBPN 01”, am decis să dezvoltăm oferta de cursuri din cadrul Proiectului ZENLA.

Iată lista cursurilor propuse de noi în cadrul grupului de lucru:

 

  1. Cum să faci bani pe net 02;
  2. Identificarea talentelor;
  3. Radiestezie;
  4. Cum să realizezi o carte şi să devii un autor autopublicat;
  5. Utilizarea calculatoarelor si a internet.

 

Cursurile sunt listate în ordinea preferinţelor exprimate de studenţi, în cadrul sondajului de opinie care se derulează în prezent.

Pentru a putea stabili o prioritate clară, am decis să derulăm un sondaj de opinie similar şi în cadrul newsletterului nostru „NewsLetter Club ZENLA”.

Invităm acum pe toţi cei interesaţi să îşi spună opinia, fie printr-un comentariu lăsat aici, fie sub articolul „Universitatea Online ZENLA — Cursuri gratuite”, de pe blogul Proiectului.

 

 

Reclame

Tutoriale video pentru cursul CBPN 01

1. Primul tutorial. Ieri spuneam într-un comentariu că voi începe să realizez ca suport pentru cursul de afaceri online CBPN 01, o serie de tutoriale video.

Iată că astăzi am pus la dispoziţia tuturor celor interesaţi primul tutorial!

 

 

 

2. Lista tutorialelor programate a fi realizate. Pe moment, ne-am propus să rezolvăm urgenţele legate de buna desfăşurare a cursului. Astfel, vom realiza următoarele tutoriale video:

Cum se citesc mesajele de pe grupurile Yahoo?

Cum se trimite un mesaj la membrii grupului?

Cum se accesează fişierele din secţiunea „Files”?

Cum se crează un cont PayPal?

Cum se salvează un mail important pe calculatorul personal?

 

 

Aşteptăm în continuare întrebările voastre, astfel încât să putem programa realizarea lor din vreme.

 

3. Actualizarea cursurilor. Ca urmare a realizării tutorialelor dar şi a publicării articolelor legate de ceea ce facem la curs, va fi necesară o refacere a tuturor cursurilor. Întrucât rescrierea cursurilor va dura o vreme, o vom face treptat, anunţând aici, pe blog, ce cursuri s-au actualizat.

IMPORTANT! Reamintim studenţilor că este foarte important să îşi salveze mailurile în care sunt date linkurile la cursuri, întrucât cursurile actualizate vor putea fi descărcate de la aceleaşi locaţii ca şi cursurile iniţiale. Mesajele de tipul „am pierdut mailul” sau „l-am şters”, „l-am rătăcit”, vor fi ignorate. Fiecare e bine să se gospodărească singur şi să se gândească şi la timpul nostru, măcar cât se gândeşte la al său. Altfel, tot ce putem face, facem deja. Înainte de a ne cere mai mult, înseamnă a ne daţi mai mult. Ca să ai de unde lua, trebuie să pui ceva înainte de a cere. Altfel, resursele noastre sunt limitate şi le gestionăm potrivit propriilor noastre priorităţi.

 

Mai sunt în program şi cursuri noi pe care vrem să le demarăm. Cu timpul, vor fi din ce în ce mai multe resurse disponibile. Depinde însă mult dezvoltarea, de contribuţia personală a fiecăruia.

 

 

Primii absolvenţi ai cursului CBPN 01

Ziua de 14 februarie, are o semnificaţie aparte pentru Proiectul ZENLA. După cum ştiţi deja, pe data de 14 ianuarie a fost lansarea oficială a cursului CBPN 01. Pe de altă parte, cursul a fost operaţional începând cu 29 decembrie 2010, când au avut loc practic primele înscrieri. Atunci am creat o fereastră de 48 de ore pentru ca cine are curajul de a intra într-o aventură a descoperirii de sine, de a accepta provocarea noului.

La închiderea înscrierilor, aveam 12 înscrişi, între care eu şi Monica, deci, practic 10 studenţi.

Dintre cei 10 studenţi, cinci deja au terminat (absolvit) cursul.

Avem deci primii absolvenţi şi primele concluzii.

Iată mai jos lista primilor absolvenţi:

Carmen Anca Rus

Cornelia Tersanszki

Monica Stănescu

Balazs Zsolt Bohonyi

Stănescu Şerban

 

Menţionez că vor intra în aceste liste ale absolvenţilor, doar cei care au participat la activităţile din grupul de lucru, s-au prezentat şi au parcurs etapele prevăzute în curs.

Pe ceilalţi, încă îi aşteptăm să se ia ei înşişi în serios.

Au fost şi eliminaţi de la curs, dar până la urmă, am ajuns la concluzia că se vor auto-elimina, prin dezinteresul manifestat.

Oricum, în ce ne priveşte ca organizatori, vom ignora şi noi eventualele cereri venite din partea lor.

Ca observaţii generale privinbd desfăşurarea cursului, pot spune că am identificat dificultăţi majore în cel puţin 3 domenii.

1. Identificarea talentelor, este probabil momentul cheie cel mai dificil. Se pare că va trebui regândit cursul 3 şi poate şi cursul 4, astfel încât să oferim mai multe materiale orientative privind modul în care trebuie derulat procesul de autoevaluare, astfel încât să uşurăm pe cât posibil identificarea acestor talente.

Din nefericire, materialele ajutătoare încă lipsesc iar instrumentarul psihologiei, este greoi şi de cele mai multe ori, inoperant. Se merge pe idei preconcepute şi pe o abordare mecanicistă a Fiinţei umane, deci valoarea cercetărilor oficiale ale psihologiei, este discutabilă. De altfel, însuşi faptul că abia în 2007 s-a aprobat o lege care să se ocupe de educaţia specială a copiilor înzestraţi, spune multe.

Preocupare se pare că există, dar subiectul este „clasificat”. Singurele locuri în care ar putea fi găsite materiale valoroase, sunt arhivele serviciilor de informaţii-contrainformaţii. Adică, armată… Ca de obicei, oamenii de valoare, trebuie bine puşi în lanţuri, în cuşti şi păziţi de gărzi înarmate, ca nişte animale periculoase… Trebuie storşi de tot ce au ei mai bun, ori dacă refuză să devină slugile sistemului, trebuie demolaţi psihic. Vezi „sanatoriul” de la Poieni.

Cam acestea sunt preocupările noastre ca omenire, referitoare la „talente” şi „supradotare”.

Pe de altă parte, a ne resemna, e cea mai proastă soluţie.

Noi am făcut ceea ce am considerat că putem. Am acţionat pentru a ne schimba pe noi înşine. Acolo unde am reuşit, am considerat că e folositor să spunem şi altora, atât despre reuşite cât şi despre nereuşite.

Astfel, pe lângă informaţiile legate de afaceri, afaceri online, am inclus şi ceea ce am considerat foarte important şi anume, autodezvoltare şi dezvoltare personală.

În acest context se înscriu demersurile noastre privitoare la talent, dezvoltarea talentului şi startul unei afaceri, pornind de la această zestre.

2. Timpul, planificarea şi organizarea timpului. O altă dificultate majoră se pare că este modul în care este privită în general această resursă inestimabilă: TIMPUL.

Este o resursă fundamentală, este energia cea mai importantă, întrucât practic asta facem o viaţă întreagă: convertim TIMP, în alte resurse de care considerăm că avem nevoie la un moment dat. De felul în care avem grijă de TIMPUL nostru, depinde absolut totul în viaţă. Fericire, bunăstare, belşug, succes.

Foarte multă lume iroseşte enorm de mult timp fără a avea o imagine clară a unui obiectiv care trebuie atins. În acest sens, recomand tuturor cu căldură cartea lui Mircea Eliade, „Romanul adolescentului miop”. Această carte a fost şi a rămas pentru mine unul din modelele fundamentale ale succesului în viaţă.

3. Cunoştinţele de calculatoare şi internet. Se pare că este o problemă generală, nivelul cunoştinţelor de calculatoare şi internet. Poate că a venit vremea să deschidem un curs FREE de calculatoare începători. Am căutat pe internet. Din păcate, tot ce am găsit, sunt ceva tutoriale video şi foarte multe cursuri pe bani. Aşteptăm voluntari care să se ofere să realizeze un astfel de curs. Ştiu că volumul de muncă necesar e foarte mare, dar mai ştiu şi că noi investium lunar în Proiectul ZENLA 16 ore de muncă zilnic şi 400 euro, lunar. Prin urmare, acesta este costul real al unui curs FREE şi în general a tot ceea ce am oferit în cadrul Proiectului, în regim de gratuitate. Atunci când vor veni şi alţii alături de noi, când vor înţelege mai mulţi că dacă vrem să dăm înainte trebuie să oferim valoare înainte de a cere ceva, vom avea mult mai multe. Deocamdată, atât putem oferi noi, fondatorii proiectului.

Aşteptăm deci oameni care să vadă viaţa şi printr-o altă perspectivă decât cea a lui „a lua” şi anume, prin prisma lui „a dărui”.

Eu cred cu tărie că valoarea unui om se măsoară în cât are el de dăruit şi mult mai puţin sau chiar de loc în câţi bani are în conturile de pe la diverse bănci.

 

În sfârşit, mai sunt încă două subiecte care constituie dificultăţi şi în care este posibil să am o contribuţie mai mare atât în sens pozitiv cât şi în sens negativ: Comunicarea şi ritmul de muncă sau, exigenţele.

Aici însă, sunt foarte puternic condiţionat de cei cu care lucrez. Pentru a putea să mă integrez într-un anumit ritm de muncă să spunem „mediu”, trebuie să am un nivel al comunicării mult mai ridicat decât cel actual. Cum pot oare să îmi formez o imagine asupra a ceea ce înseamnă „mediu”? Pornind de la care informaţii? Aşa, pe ghicite? Atât timp cât studenţii se limitează la a primi cursurile pe mail, fără a participa la discuţii şi dezbateri, e practic imposibil pentru mine să ştiu unde anume am abordat greşit ceva, ce îmi scapă, ce ar trebui îmbunătăţit, cum anume, etc.

Statistic vorbind, din 50 de studenţi în medie în ultimele 15 zile, cei care s-au înscris în grupul de lucru şi au particxipat la discuţii, sunt următorii: (1) Carmen Anca Rus; (2) Cornelia Tersanszki; (3) Cornelia Hancsiki; (4) Diana But; (5) Monica Stănescu; (6) Ileana Oprea; (7) Augustin Morariu; (8) Cosmin Soameş; (9) Eduard Cosmin Zgorcea; (10) Maxim Negiba.

Prin urmare… principiul 20/80 Principiul lui Pareto sau regula sau metoda lui Pareto se verifică în practică. Mă întreb ce fel de afaceri online vor să construiască cei care stau izolaţi în turnul lor de fildeş?

Un procent de 20% din total, este ceva îngrijorător pentru noi, mai ales că ne aflăm într-o zonă a activităţilor sociale afacerile online în care comunicarea este esenţa însăşi a oricărei afaceri online, oricât de mică ar fi.

Despre Regula lui Vilfredo Pareto însă voi vorbi în alt articol. Este un principiu descoperit empiric şi care se pare că guvernează realitatea înconjurătoare, putând fi exprimat astfel:

1. „20% din populaţia mondială deţine 80% din avuţia mondială”

2. „20% din clienţi aduc 80% din venituri”

3. „20% din acţiuni aduc 80% din rezultate”

Voi reveni cu comentarii asupra acestor formulări, într-un articol dedicat Principiului 20/80.

 

 

Proiectul ZENLA – concepţia alexăndreanului Şerban Stănescu

Proiectul ZENLA – concepţia alexăndreanului Şerban Stănescu

 

Un nou concept pare să revoluţioneze domeniul Comunicării cu aplicaţii în domeniul personal, relaţii, finanţe, precum şi în alte domenii conexe.

Proiectul Zenla este creaţia alexăndreanului Stănescu Şerban. Zenla este abrevierea pentru Zero Negations Language. Limbajul zero negaţii, s-a născut odată cu prima carte a autorului, „Ritmuri interioare”.

Primul volum din seria volumelor publicate şi oferite gratis pe internet, a însemnat practic startul unor acţiuni de mai mare anvergură. Acesta a constituit cadrul de manifestare a unei comunităţi online, ce are ca scop schimbarea modului de viaţă, de gândire şi de acţiune prin împărtăşirea de idei, informaţii şi experienţe ale membrilor comunităţii. Aşa cum autorul declara, „proiectul este unul ambiţios, care vrea să creeze un mic Univers, bazat pe nişte concepte fundamentale care, în viziunea noastră, pot crea o alternativă reală de viaţă armonioasă şi integrare în mediul de viaţă.” Totul a plecat de la „Ritmuri interioare”, primul text din istoria omenirii care nu are nici o negaţie, dar şi din experienţa de aproape 20 de ani a autorului în spaţiul virtual, acumulând informaţii, dobândind abilităţi, făcând greşeli, descoperind capcanele „oportunităţilor de tot felul”. Şerban Stănescu a ajuns la concluzia că experienţa lui alături de a altora ca el, ar putea constitui bazele de plecare ale unei alternative la viaţa cotidiană. „În acest scop, obiectivul prioritar, acum, considerăm că este dezvoltarea unei comunităţi online puternice, capabilă să discute orice aspecte, să analizeze, să găsească soluţii sau, pur şi simplu, să ofere celor aflaţi în dificultate, atât speranţa unei vieţi mai bune, cât mai ales, soluţiile pentru a ajunge la aceasta. În cărţile publicate, în bloguri, am prezentat soluţiile pe care le-am găsit noi. În grupuri, suntem alături de toţi cei care vor să ne contacteze, să discute cu noi. Suntem astfel alături de toţi cei care ne solicită o opinie, o idee, o soluţie.

Aflat în prezent în Grecia, alexandreanul Stănescu Şerban desfăşoară o activitate intensă în scopul promovării şi dezvoltării proiectului în care crede şi care are din ce în ce mai mulţi adepţi în plan concret. Se are în vedere achiziţionarea unui teren intravilan pentru construirea unei case, care să fie în egală măsură o locuinţă şi o locaţie din categoria „Zero Grid – Carbon Free”, deci bazată pe surse de energie alternative şi principii profund ecologice, cât şi un spaţiu comun de întâlnire a tuturor celor care vor să se implice în propria lor transformare, dezvoltare, un forum de discuţii şi, mai ales, de practică pentru toţi cei interesaţi. „Un alt concept născut în timp şi materializat în cursul anilor 2009 – 2010, este acela al deplasării accentului de la bani către RESURSE. Aşa s-a născut ideea de a face bani fără bani şi respectiv blogul dedicat temei „Cum să faci bani fără bani”. Stănescu şi colaboratorii săi sunt convinşi că, abordând lumea prin prisma resurselor, putem crea o alternativă viabilă şi se adreseză în special celor pentru care lumea monetaristă, în care totul înseamnă şi se învârte în jurul banilor, a încetat să mai reprezinte ceva de dorit, ba chiar a ajuns să fie indezirabilă.

Căutând soluţii FREE pentru a dezvolta comunitatea online, treptat s-a conturat din ce în ce mai clar direcţia către care merită dezvoltat proiectul şi au decis să meargă „cu toate pânzele sus” pe această direcţie: reducerea la maximum, ba chiar eliminarea totală, a schimburilor bazate pe bani – acolo unde se poate – a prezenţei banilor în relaţiile dintre noi. Conceptul fundamental este SHARING-PARTAJARE. Aşadar, ZENLA, acum la finele acestui prim-deceniu al secolului XXI, este un proiect ambiţios, care vrea să creeze un mic Univers, bazat pe nişte concepte fundamentale care, în viziunea lor, pot crea o alternativă reală de viaţă armonioasă şi integrare în mediul de viaţă. Sub semnătura lui Stănescu Şerban au apărut până acum în spaţiul virtual volumele: „Începutul călătoriei”, „Autodezvoltare, Ocultism, Extrasenzorial”, „Casa şi Familia”, „Cum să faci bani”, „Schimbul de Valori”, „Libera circulaţie a Valorilor – LCV”, „Am învăţat”, „Ce este proiectul Ritmuri Interioare?”, „Ghidul Autodidactului Online”, „Protecţia PC”, „Analiza Spectrală Biorezonantă.” Ocupat până peste cap cu proiectele sale în Grecia, unde s-a stabilit de doi ani, alexăndreanul nostru nu uita de România şi protestează în felul lui prin… acţiuni greviste! „Am intrat în grevă” şi „Vreau o ţară ca afară” sunt titlurile ultimelor sale materiale, postate pe unul din nenumăratele sale bloguri şi site-uri, în care îşi arată dezaprobarea pentru situaţia dezastroasă în care se afla în prezent ţara natală.

 

Florea Dencescu

 

 

Clasament provizoriu CBPN 01

Iată că avem şi un clasament provizoriu al studenţilor noştri.

La întocmirea lui, au fost luate în considerare următoarele criterii:

  • Participarea activă la curs;

  • Îndeplinirea cerinţelor enunţate la fiecare etapă;

  • Perspectivele studentului de a îşi dezvolta propria afacere;

  • Depăşirea limitelor autoimpuse.

 

Iată care sunt primele noastre stele:

 

  1. Balazs Zsolt Bohonyi

  2. Carmen Anca Rus

  3. Monica Stănescu

  4. Cornelia Tersanszki

 

 

Îi felicit pe toţi pentru strădanii şi îmi exprim speranţa că vor fi şi printre „finalişti”!

Ceilalţi, cred că au acum ocazia să îşi evalueze singuri şi prestaţiile şi rezultatele pe care au şanse să le obţină mai departe.

Vreau să menţionez aici două nume: Carmen Anca Rus şi Monica Stănescu. Ambele au cunoştinţe de utilizarea calculatoarelor de nivel începător! Efortul depus însă de fiecare, le-a condus către ceva concret. Rezultate!

Balazs şi Cornelia, sunt două cazuri speciale. Sunt oameni care chiar fac bani cu talentele lor. Cei care s-au înscris în grupul de lucru, au de la cine învăţa. Ambii au situri web. Dacă pentru Balazs e mai puţin o performanţă, fiind profesionist în domeniu, pentru Cornelia, este un efort mare. Consider că acest efort este meritoriu şi cred că are rost să subliniez acest lucru, deoarece puţini înţeleg tendinţele socio-economice mondiale ale momentului.

Este important ca fiecare să înţeleagă mutaţia fundamentală care are loc în piaţa muncii. Mă refer la transformarea producătorului şi respectiv consumatorului în prosumator. Conceptul are ceva vechime în literatura socio-economică, fiind lansat cu circa 3 decenii în urmă de către Alvin Toffler în scrierile sale.

Dacă atunci prosumatorul era doar ceva care ţinea de viitor, astăzi, prosumatorul, adică producătorul-consumator, este o realitate din ce în ce mai prezentă.

Voi relua în alt articol aceste aspecte.

Ceea ce este important şi motivul pentru care am făcut referire la prosumator, este faptul că în acest moment, singura şansă de supravieţuire a unui creator, a unui producător, este să îşi asume conştient şi munca de promovare. Epoca promovării prin clasica mass-media, se apropie de sfârşit. Excesul de zel în campaniile publicitare, proliferarea sub-produselor şi a produselor şi serviciilor de foarte proastă calitate ca urmare a unor campanii de marketing abile, a condus la ceea ce ştim astăzi. Ca o consecinţă, publicul şi-a reorientat strategia decizională de la conceptul „Firmă” la conceptul „Persoană”.

Umanizare! Acesta este cuvântul cheie. Oamenii s-au săturat să fie ţinta corporaţiilor transnaţionale, o masă informă de indivizi care trebuie storşi de orice: bani, timp, energie, idei. Oamenii vor să lucreze cu oameni!

Vedem din ce în ce mai des antreprenori individuali (freelanceri) care au succes. Online, offline…

Da. E firesc să fie aşa. Pe om îl poţi sancţiona simplu, refuzând să cumperi produsul/serviciul său. Corporaţia, dacă ţi-a vândut un produs de proastă calitate, are mijloacele necesare pentru a se apăra şi a te constrânge să accepţi proasta calitate ca unică alternativă.

Clasamentul de faţă, vrea să vă arate care sunt oamenii care şi-au asumat riscul de a ieşi pe piaţă cu o ofertă proprie, conştienţi fiind că e singura cale către o altfel de lume.

Mai sunt multe de făcut, de către fiecare dintre noi.

Am făcut însă un pas înainte! Ne-am întâlnit, ne-am prezentat şi astfel, putem merge mai departe, împreună. Pentru că suntem în egală măsură producători şi consumatori. Adică, prosumatori.

Cei care au rămas în afara clasamentului, se încadrează la categoria consumator. Cel puţin până când vor face dovada că pot contribui şi cu altceva la zestrea generală a societăţii, decât să consume fără a produce nimic.

Deocamdată, din perspectiva cursului, ei doar consumă, fără a produce ceva.

 

Ca atare, am decis eliminarea de la curs a celor care s-au înscris doar pentru a profita de oportunitatea de a învăţa pe cheltuiala altuia. Pe aceşti oameni, refuz să îi calific acum. E bine însă să reţinem că din cauza celor care stau cu mâna întinsă şi cer tot timpul ceva fără a avea nimic de dat, o ducem aşa cum o ducem. Numărul lor, doar în România, depăşeşte 12 milioane. Şi mulţi dintre ei, o duc mult mai bine cu cerşetoria camuflată, decât cei care muncesc realmente.

Din cauza acestor oameni, valorile naţionale, oamenii capabili şi care vor să muncească, aleg să părăsească ţara.

Iată şi clasamentul celor care sunt candidaţi la eliminare:

  1. Ruxandra Voicu

  2. Liliana Brustureanu

  3. Petre (black_sabbath29)

  4. Ionuţ (ionut_v10)

  5. Irina Zarzără

 

Având în vedere că suntem la început, iată cum vom proceda:

 

  1. Cei care au primit astăzi 26 ianuarie 2011 Cursul nr. 15 şi au restanţe la examenele stabilite, vor avea răgaz până la primirea Cursului nr. 20. După acea dată, cine mai are restanţe va fi eliminat de la curs;
  2. Cei care se află la cursurile 5 8, au răgaz până la primirea Cursului nr. 12;
  3. Cei care se află la cursurile 3 şi 4, au răgaz până la primirea Cursului nr .9
  4. Toţi cei care se află la cursurile 1 şi 2, au răgaz suficient până la primirea cursului nr. 4 să se decidă ce anume vor să facă: continuă cursul în condiţiile prevăzute în noul curs nr. 1 sau renunţă.
  5. Toţi studenţii sunt rugaţi să îşi descarce din nou cursul nr. 1, în care sunt acum stabilite noile reguli de participare la cursuri!

 

 

Practic, eliminările de la curs ale celor fără activitate, vor începe de săptămâna viitoare, funcţie de programarea de mai sus.

 

De altfel, cursurile nr. 1 şi nr. 4 au fost modificate în consecinţă, pentru a fi clar pentru toţi înscrişii că acest curs înseamnă înainte de toate, muncă individuală şi rezultate personale.

Orice instituţie de învăţământ, are absolut aceleaşi reguli. Cine şi-a imaginat că acest curs se va transforma într-o cafenea la care pierdem vremea la şuete, are acum ocazia să se lămurească cum stau lucrurile.

Condiţia participării la curs, este un schimb echitabil de valori.

Cei care aşteaptă să primească totul pe tavă, sunt invitaţi să se adreseze oficiilor de şomaj, instituţiilor care primesc salariu de la buget sau, oriunde cred ei că vor obţine ceva dând nimic.

De altfel, singurul lucru cu care mă aleg eu de pe urma cursului, acolo unde este cazul, este că îmi fac nişte prieteni. În rest, cheltui bani, timp, energie, experienţă. Iar a le arunca pe fereastră de dragul de a avea o ocupaţie, este ultimul lucru pe care l-aş face, chiar dacă aş trăi într-un palat de aur. Există destui oameni talentaţi în lume care vor cu adevărat să trăiască de pe urma talentului lor, să îşi găsească un loc sub soare, potrivit acestui talent. Pentru astfel de oameni, cursul este gratuit. Pentru ceilalţi, există suficiente cursuri cu plată.

 

 

Cum să scrii şi să publici o carte?

Pe grupul de lucru „Cum să faci bani”, am primit de la colega noastră Carmen Anca Rus, următoarea întrebare:

M-am gândit să public o carte, cu reţetele mele preferate. Cum pot face asta? Multumesc, Anca.

Evident că i-am răspuns, dar aceasta este o temă de maximă importanţă şi de aceea, am decis să facem un workshop. Să venim fiecare cu ideile sale, cu experienţa sa, cu talentul său şi astfel să avem un prim proiect al grupului nostru, al ECHIPEI.

Voi începe prin a descrie pe scurt paşii care trebuie făcuţi:

  1. Deschizi un fişier în OpenOffice „Carte de bucate”
  2. Scrii reţetele în fişier şi pe blog, sub formă de articole. O reţetă, un articol. Adaugă şi impresiile tale ca gospodină. Eu unul, asta caut într-o carte de bucate, chiar dacă mă pricep binişor la bucătărie. Precizare! Gastronomie, înseamnă tot ce ţine de mâncare! Adică, toate felurile de mâncare şi băuturile din orice restaurant serios! Bucătărie înseamnă ce mănânc eu şi ce îmi place.
  3. Categoriile. Creezi o categorie „Carte de bucate” şi sub-categorii pentru fiecare reţetă. De exemplu, o prăjitură, intră la „Dulciuri”, sandwich-urile intră la „Minuturi-Gustări”. Vezi că după ce creezi categoria „Carte de bucate”, următoarea categorie trebuie să aibă setată proprietatea „parent” la „Carte de bucate”.
  4. Traficul pe fiecare articol. După ce ai publicat cel puţin 10 reţete, verifici traficul pe blog. Vezi care anume articol are traficul cel mai mare (este cel mai citit). La următoarele reţete, publici în acea categorie o reţetă în plus.
  5. Evaluarea popularităţii. După ce ai publicat minimum 200 reţete, faci o evaluare a celor mai citite reţete. De aici, vor rezulta trei teme mai importante, potrivit interesului vizitatorilor. Aceste trei teme vor fi titlurile primelor tale 3 cărţi de bucate. Sau cel puţin ideea centrală a titlului. Pentru titlul final, trebuie să încerci mai multe variante şi poţi chiar să faci un poll (chestionar) cu variantele. Astfel, vei şti care e titlul pe care îl preferă lumea.
  6. Continui să publici pe blog până când ajungi la cel puţin 1000 reţete.
  7. Traficul minim pe blog, să fie de 600 vizitatori unici lunar, în mod constant. Pentru asta, putem colabora toţi cei din cadrul cursului CBPN 01.
  8. Elaborarea unui draft (= forma brută a cărţii). După ce ai reuşit să publici cam 1000 reţete, te apuci de „bucătăria internă” a cărţii. Verifici care este secţiunea cea mai căutată. Să zicem „vegetariene”. Grupezi toate reţetele de mâncăruri vegetariene într-un fişier nou. Cauţi un titlu atrăgător. Scrie mai multe variante şi vezi ce impact produce fiecare.
  9. Tehnoredactarea cărţii. Dacă te pricepi la DTP (DeskTop Publishing), atunci formatează cât mai atrăgător paginile pentru fiecare reţetă în parte. Ai de partea ta talentul foto care te va ajuta. Dacă însă ţi se pare greu, mă anunţi şi lucrăm împreună, îţi fac eu partea de DTP şi vedem noi ce faci tu în schimb. De exemplu, pui pe blogiurile tale şi în carte, reclame pentru curs, la cărţile mele. Dar până acolo, mai este.
  10. Coperta cărţii. Coperta unei cărţi este ceea ce vinde cartea. Abia de la a cincea carte de succes încolo, poţi conta pe „numele vinde cartea”. Deci, în etapa asta, coperta cărţii este critică. Eu o să îţi fac o copertă pentru carte, atât coperta 1 cât şi una 3D, pentru pagina de prezentare, exact cum au cărţile mele. Ai mai jos, sub lista aceasta, un exemplu.
  11. Promovarea şi lansarea. De vreme ce ai acum două bloguri, poţi să scrii un articol pe fiecare, în care să afişezi coperta cărţii şi să îţi inviţi vizitatorii şi cunoscuţii să descarce cartea. Asta se numeşte „salespage” sau pagină de prezentare. De asemenea, este important să rogi nişte prieteni să scrie câte o recenzie a cărţii. Pe pagina de prezentare a cărţii, pui aceste recenzii. Mai sunt multe altele de făcut. De exemplu un videoclip de prezentare, anunţuri la ziarele online, articole pe blogurile prietenilor, …dacă ai astfel de prieteni!
  12. Livrarea produsului. O carte electronică, un blog, un forum, un video-blog, sunt produse informaţionale. Chiar dacă ele ocupă loc puţin şi sunt comode prin contrast cu marfa clasică, ele sunt totuşi o marfă. Ca orice marfă, trebuie expediată către clienţi, care sunt beneficiarii tăi. Există două moduri: Modul complicat şi modul simplu. Modul complicat înseamnă să ai pe blog un link direct la carte. Dacă faci asta, o să fie greu să ştii cine este interesat de carte, câţi au descărcat-o şi atunci a oferi o carte FREE, înseamnă să îţi arunci munca pe fereastră. Motivul pentru care munceşti, este altul decât să dai de pomană. Vrei să îţi faci prieteni iar dintre ei, clienţi fideli. Pe de altă parte, cum comunici cu cei care au descărcat cartea? Cum afli ce părere au, ce ar mai trebui adăugat, etc.? Altă metodă, tot grea, este să ai o pagină de contact. Vizitatorul te contactează, îţi cere cartea prin mail, o trimiţi tu ca attachment… Am testat şi asta. Dacă stai degeaba toată ziua, la primele cărţi o să sari într-un picior de bucurie. Dar o să îţi treacă atunci când o să primeşti mailuri de genul: „Vreau fraţii Karamazov şi Crimă şi pedeapsă şi toată seria de cărţi Dune a lui Frank Herbert. Neapărat FREE şi să mi-o trimiţi pe mail”. Am primit la început astfel de mailuri, destule cât să îmi vină să mă spânzur!… Multe!
  13. Calea uşoară Autoresponderul. Tot eu îţi voi seta un autoresponder, îţi voi face o pagină de înscriere pentru downloadul cărţii şi vei realiza astfel prima ta listă de contacte.
  14. Fructificarea muncii. Mai departe, depinde de tine cum ţii legătura cu contactele, ce le propui să le vinzi, cum anume o faci, etc.

Cum se prezintă şi cum se transmite la cititorii interesaţi o carte:

Fă clic aici pentru a descărca gratuit cartea!

Vrei o echipă alături de care să îţi porneşti afacerea online? Înscrie-te ACUM la cursul nostru de afaceri online!

CBPN 01 Curs bani pe net 01 - banner 468x60

FĂ CLIC AICI ŞI ÎNSCRIE-TE ACUM!

Cam acesta este parcursul de la „nimeni” la „autor publicat”. Desigur, procesul este ceva mai dificil, dar odată automatizat, ai mecanismul de bază pentru generarea a multe, foarte multe canale de venit. De ce? Simplu! O carte este purtătoare de drepturi de autor, de la data primei publicări. Ca autoare, poţi păstra în exclusivitate toate aceste drepturi, poţi ceda o parte sau în totalitate drepturile de autor. Între cele două limite, poţi jongla. Totul este să ştii cum. 😉 🙂

Şi aici, o să descoperim importanţa de a face parte dintr-o echipă.

Un exemplu?

Eu am următoarele bloguri şi grupuri:

http://www.sserbanro.info

Sunt vreo 20 cu totul. Cum arată o carte promovată din prima zi de la lansare pe 20 de situri şi cum arată promovată pe 1 sau două?

Sau, hai să explic altfel: Câte cărţi vinzi pe zi dacă ai cartea în 20 de magazine şi câte dacă o ai în două?

Câte cărţi vinzi dacă mergi din om în om şi câte dacă ai un spot publicitar la o televiziune? Şi încă! Una mondială!?! Dar dacă ai două spoturi sau trei, care apar pe 20 de situri? Dar dacă pe jumătate din situri apar articole despre tine, despre carte, interviuri cu tine?

Da. Pentru aşa ceva, este nevoie de O ECHIPĂ PUTERNICĂ! O ai?

Rămâne de văzut! Deocamdată, ai CBPN 01…

Deocamdată, ştii ce ai de făcut. Până când vei avea destul material scris şi publicat, mai este. Vom vedea la vremea potrivită ce şi cum.

De tine depinde cum şi dacă vei reuşi!

Eu, după cum vezi, pot face toate acestea singur. Pentru prima carte, am avut nevoie de 3 ani. Aşa încât, mi-am făcut echipa: Monica. După ce am rezolvat problema asta, am publicat şi promovat peste 10 cărţi într-un singur an, am realizat un curs de afaceri online şi două bloguri de succes… Şi este doar începutul!

Am încă trei cărţi aproape gata de lansare, am alte şase cărţi în pregătire, am planul pentru încă două cursuri. Am ceva marfă de vândut, cred eu…

Pe scurt, cred că mă voi apuca să îmi fac planul pentru 2012 şi, cine ştie, poate şi pe 2013! Deocamdată însă, mă focalizez pe cursul de afaceri online, CBPN 01. Aceasta este prioritatea maximă pentru mine, acum.

A! am uitat de listele mele de contacte… Câţi prieteni ai care au propria lor afacere online şi îţi pot promova cartea? Sau serviciul, sau…

Tu decizi cum e mai bine să faci: să rămâi alături de noi, în echipa noastră sau să îţi încerci norocul singură.

Mie ca să ajung aici, mi-au trebuit peste 15.000 de ore de muncă. Asta, calculând la o zi de muncă de 8 ore, înseamnă 1875 zile = 5 ani 1 lună şi 20 zile. Nimica toată, aşa-i?!

A! 365 de zile din 365! Fără duminici, sâmbete, sărbători… Dacă scădem duminicile, asta înseamnă 5 ani x 52 săptămâni + 7 săptămâni (ce e peste 5 ani…)= 267 zile în plus…

Dacă însumăm acum „diferenţele”, obţinem 267 + 50 + 52 duminici = 369 zile… 6 ani şi 4 zile în total…

Ce vreau să spun este că, de una singură, după ce scrii cartea, o să o poţi lansa pe piaţă peste vreo şase ani. Şi asta, dacă eşti foarte perseverentă şi îţi permiţi doar o singură zi liberă săptămânal!!




Să laşi loc de „bună ziua”

Mi-a plăcut enorm de mult această vorbă înţeleaptă moştenită din moşi-strămoşi. Ea sintetizează în câteva cuvinte simple, o învăţătură esenţială în ceea ce priveşte relaţiile interumane, bunul-simţ, civilizaţia.

A fost nevoie de ceva vreme să înţeleg şi să aplic această înţeleaptă povaţă. O să vă explic printr-o poveste şi de ce…

Prima mea zi de şcoală, a fost un coşmar. Este încă şi acum una dintre cele mai urâte amintiri ale mele. Părinţii mei, m-au trimis singur. Fiind eu în acea vreme mai scund, printre cei mai scunzi dintre cei de vârsta mea, m-am simţit părăsit, strivit de mulţimea care forfotea în acea zi, în curtea şcolii. Nenumăraţi părinţi, veniţi cu copii lor, să fie alături de ei în prima lor zi de şcoală. În afară de mine. Mă simţeam frustrat şi umilit, strivit de mulţime. Din acea zi, pentru mulţi ani înainte, şcoala a însemnat pentru mine un calvar. Peste toate acestea s-a suprapus şi obiceiul barbar de a fi ridiculizat şi molestat pentru că eram stângaci. Acum scriu cu mâna dreaptă, dar scrisul este în continuare un calvar pentru mine. Pentru că m-am născut şi am rămas stângaci… Scriu încet şi în facultate, pentru a putea să îmi iau cursurile, am inventat un sistem de simboluri pentru cele mai uzuale cuvinte, pentru a accelera scrierea. Mai târziu aveam să aflu că aşa ceva există de mult şi se numeşte „stenografie”…

Să revin însă la sentimentul frustrant legat de şcoală.

Datorită poveştii amintite mai sus, m-am ales cu un fel de complex de inferioritate. Ori de câte ori trebuia să vorbesc în faţa clasei, sau când intram într-o sală plină, uitam să spun bună-ziua!

Mă cuprindea un fel de paralizie, mă simţeam îngrozit, hăituit şi căutam cu disperare o soluţie să scap din acea situaţie. Viaţa ca un făcut parcă! mă ţintuia însă în acea împrejurare, iar eu simţeam că parcă mi se scurge sângele din mine, cu fiecare secundă care trece…

 

De ce v-am spus această poveste?

 

Peste ani, am încercat să mă privesc cu ochii celui din sală. Adică, intră cineva într-o sală plină, se uită la toată lumea şi tace! Fără „bună ziua”, fără „mă scuzaţi, aici este…?”

La tine acasă de pildă, atunci când vine cineva şi sună la uşă. Dacă refuză să răspundă, cum te simţi? Sau dacă îi deschizi uşa şi tace… Mai ales după ce i-ai deschis uşa şi tace!

Ei bine, pe mine mă cuprinde frustrarea şi singurul lucru care îmi vine în minte deşi sunt un om destul de bine învăţat cu bunele maniere este „Ce mârlan! Ce lipsă de bun-simţ elementar! Să intri undeva fără să spui bună-ziua!

Şi acum, să vin la „cestiunea” noastră… Cursul de afaceri online.

Deşi abia am inaugurat cursul, sunt deja 32 de persoane înscrise. Atunci când l-am conceput, m-am gândit la mai multe aspecte. Cum eu am participat la foarte multe cursuri online pe domeniul internet marketing, am avut ocazia să simt pe pielea mea ce înseamnă să primeşti nişte mailuri de la un automat (autoresponder). E frustrant. Te simţi parcă pus la colţ. Din acestv motiv, mi-am promis mie însumi că atunci când voi avea propriul meu curs, voi concepe altfel derularea. Iar eu am găsit două soluţii pentru a face comunicarea eficientă între mine şi studenţi:

Acest blog,

https://banifarabani.wordpress.com

respectiv grupul de lucru:

http://groups.yahoo.com/group/sa_facem_bani

Astfel, am oferit în primul rând suport pentru curs ceea ce mi se pare extrem de important iar în al doilea rând, am oferit tuturor studenţilor posibilitatea de a se cunoaşte între ei.

Pe plan mondial, astfel de cursuri, cu suport direct, costă de la 900 USD în sus.

Posibilitatea de a se cunoaşte între ei, eu o văd ca pe un instrument foarte puternic. În primul rând, parteneriatele de afaceri se încheie între oameni care se cunosc, au interese comune, comunică între ei, au afinităţi similare. Eu de pildă, mi-am cunoscut soţia (pe Monica) pe internet. Atunci când ne-am văzut „faţă în faţă”, deja ştiam multe unul despre celălalt. A fost mult mai uşor să dezvoltăm o relaţie pornind de la ceea ce construisem deja folosindu-ne de internet. De aceea am considerat că a extinde o experienţă de succes, este ceva care merită făcut.

Care este rezultatul în cadrul cursului?

Constat că din 32 (treizeci şi doi!!) de oameni, doar 4 patru ştiu să spună „bună ziua.” (se ştiu ei care sunt…)

Şi mă întreb, tot aşa fac şi în viaţa reală? Tratează pe toată lumea „de sus”?

Şi mă mai întreb:

Cu o astfel de atitudine sfidătoare, care încalcă învăţăturile strămoşeşti elementare, vor ei să devină oameni de afaceri şi încă! oameni de succes?!

Când au de gând să spună BUNĂ ZIUA? Măcar dintr-un elementar respect şi bun-simţ şi în ideea că totuşi şi eu şi Monica suntem oameni în toată firea, cu nişte decenii de viaţă şi experienţă… Experienţă pe care am venit să o împărtăşim, cu speranţa că vom oferi unor oameni o şansă în plus de a îşi construi o existenţă decentă.

Constatăm însă că în loc de afaceri online, ar fi mai potrivit pentru români, un curs de „Să laşi loc de bună-ziua!”

 

Previous Older Entries Next Newer Entries

%d blogeri au apreciat asta: