Calendar 2012

 

Cadoul meu de Crăciun pentru tine!

 

 

Anunțuri

PageRank 1

 Ultimele două zile, m-am ocupat cu punerea la punct a calculatorului. Periodic, e necesară o reinstalare „de la zero”. Chiar şi backup-urile, uneori devin inutilizabile, din anumite motive.

Cu această ocazie, în timpul configurării Chrome browserul pe care îl folosesc cel mai mult am descoperit că acest blog a ajuns la PageRank 1.

Acest articol, are menirea de a oferi o referinţă pentru toţi cei care au reuşit să parcurgă cu bine etapele prevăzute în cursul CBPN 01 şi acum, sunt în situaţia de a îşi consolida nucleul afacerii lor: BLOGUL.

În articolul Monetizarea blogului I, am indicat căile principale prin care ajungem de la valoare la bani.

Totuşi, este important să ştie fiecare că, drumul de la 0 la bani, este asemenea traversării unui deşert: doar cei care sunt foarte hotărâţi şi puternici reuşesc!

Deşertul, în cazul nostru, este numit „anonimat”. Pentru că, de aici începem cu toţii!

Dacă în anumite situaţii de viaţă a rămâne anonim este mai bine, atunci când vorbim despre valoare, crearea şi punerea valorilor în circulaţie, anonimatul este o cale care duce mai curând la pierzanie decât la succes. Pe de altă parte, ieşirea din anonimat, înseamnă multă muncă!

Iată parametrii de bază ai acestui blog, parametri pe care, îi poate lua ca orientare cine ţinteşte să obţină o recunoaştere din partea motoarelor de căutare:

  • Vizitatori unici în 2011 9511;

  • Media lunară 1188 vizitatori;

  • Articole publicate în 2011, 75 aproximativ 9 articole lunar;

  • Masa critică 55 articole;

  • Vânzări produse 7;

  • Medie lunară vânzări = 0,875.

  • Timp de muncă zilnic consumat (media) 60 minute.

Cam acestea sunt datele pe care trebuie să le urmărească oricine. Un blog care este situat sub aceşti parametri după 12 luni de funcţionare, este ori un blog neglijat, ori calitatea sa, lasă mult de dorit!

În ambele cazuri, dacă cel în cauză vrea cu adevărat să muncească de acasă, e cazul să îşi reconsidere modul de gândire şi să îşi ia serviciul, „jobul” în serios!!

Mai mult, o să fac o afirmaţie care o să doară pe mulţi: inclusiv acest blog, cu Page Rank 1, trebuia să fie „mai muncit”! Cum însă timpul meu se divide între familie, casă, viaţă personală şi crearea de produse informaţionale, acordarea de consultanţă-asistenţă şi menţinerea unei întregi liste de bloguri şi grupuri, cred că am demonstrat ce era de demonstrat!

Aşa cum se vede în imaginea de mai sus, există doi parametri esenţiali în evaluarea valorii unui blog: Alexa Ranking şi Google PageRank.

Alexa Ranking

Un blog, trebuie să se situeze în Alexa, sub 5.000.000; unul interesant, sub 3.000.000; unul important, sub 1.000.000; unul valoros, sub 500.000; unul foarte valoros, sub 100.000.

Prin urmare, un blog pentru care Alexa Ranking este mai mare de 5 milioane, e blog de începător. Atunci când vi se cere să faceţi link-exchange, acceptaţi doar de la cineva care are un Ranking apropiat sau mai bun! Altfel, veţi târî o remorcă grea după voi şi motoarele de căutare, vă vor penaliza drastic!

Google PageRank

Acest indicator, are un rol extrem de important. De ce?

Hai să exemplific printr-o valoare concretă, legată de traficul pe care mi-l aduc Google şi celelalte motoare de căutare, pe acest blog. Pe urmă, voi aduce şi câteva lămuriri privind acest indicator, extrem de important pentru orice sit, numit Google PageRank.

Blogul „Cum să faci bani fără bani”, primeşte în medie, o „infuzie” de trafic vizitatori aduşi de motoarele de căutare care înseamnă 11,77% din totalul vizitelor (la data 27 august 2011). Ceea ce este de remarcat este faptul că, numărul vizitatorilor a crescut în ultima perioadă.

Iată o statistică şocantă poate pentru mulţi:

  • Vizite în intervalul 27 iulie 2011 – 27 august 2011 = 786;

  • Vizitatori de la motoarele de căutare = 449;

  • Ponderea traficului furnizat de către motoarele de căutare = 57%.

Şi acum, o întrebare simplă de tot! Cam cât ai plăti să îţi dubleze cineva traficul într-o lună? Ai idee cam cât costă asta?

Interesează-te cam cât costă aşa ceva şi vezi dacă îţi poţi permite să neglijezi motoarele de căutare!

Ce legătură este între Google PageRank şi trafic?

Google PR, este in indicator complex, care în esenţă, relevă valoarea pe ansamblu a unui blog. La fel şi Alexa Ranking.

Cam toate celelalte motoare de căutare se orientează după aceşti indicatori atunci când indexează o pagină sau un sit web. Astfel, cu cât o pagină are un ranking mai bun, cu cât un sit are un ranking mai bun, cu atât importanţa lui pe web este mai ridicată şi, pe cale de consecinţă, el va genera un trafic suplimentar, provenit de la motoarele de căutare.

Pe de altă parte, există oameni care caută astfel de pagini, pentru a îşi face reclamă cu plată. Astfel, aceşti doi indicatori, garantează un număr minim de vizitatori lunar, ceea ce înseamnă un număr garantat de expuneri lunare ale materialelor promoţionale.

Succesul unei promovări, depinde de expunerea care o asigură siturile pe care se face şi care constituie elementele de bază ale campaniei de marketing.

Orice director de campanie, va căuta să aleagă siturile şi blogurile care au minim PageRank 1 sau mai mare, funcţie de tarifele practicate de către proprietarii lor!

Un sit cu trafic mic, asigură expunere redusă; expunerea redusă, înseamnă clicuri puţine pe bannere sau linkuri CTR mic deci, vânzări şi mai puţine!

Astfel, la un blog „proaspăt”, cu un trafic mediu de 200 – 300 unici lunar, numărul de clicuri este sub 10. Cum în principiu la început se face o vânzare cam la 40 clicuri, asta înseamnă o vânzare la circa 4 luni!

Dincolo de veniturile realizabile „direct”, adică prin vânzări, mai trebuie luate în calcul şi cele realizate „pasiv”, adică cele realizate prin afişarea de reclame ale unor clienţi care plătesc.

Astfel de proiecte însă, necesită o bună cunoaştere a pieţei şi abilităţi de negociere.

În fine, închei aici acest mic ghid SEO SEM.

Poate voi reveni asupra temelor Search Engine Optimisation SEOşi Search Engine Marketing SEM.

Tenacitatea şi afacerile online

 În ultima vreme, am muncit foarte mult la cursul CBPN 02 şi de asemenea, am realizat un bilanţ sumar al celor realizate până în prezent, pentru că este final de semestru şi pentru că trebuie să iau nişte decizii privitoare la viitorul cursurilor CBPN şi în general, privitor la prezenţa mea pe piaţa românească.

Astăzi, vreau să îţi vorbesc despre ce înseamnă tenacitate şi despre importanţa tenacităţii în orice domeniu şi, prin urmare, în afacerile online.

În primul rând, vreau să clarific o chestiune legată de seriozitatea şi hotărârea cu care pui în aplicare o decizie.

Foarte mulţi dintre cei înscrişi la cursul CBPN 01, au confundat acest curs cu un curs de calculatoare începători. Ei după cum am remarcat din unele mesaje trimise, au presupus că orice lipsă a cunoştinţelor de operare calculatoare, se completează automat la acest curs.

Vreau acum să clarific pentru totdeauna: Cursurile de afaceri online pe care le organizăm sunt bazate pe cunoştinţele de operare cu calculatorul şi pe cunoştinţele de lucru pe internet. Cine se înscrie la aceste cursuri în ideea că „merge şi aşa”, e liber să îşi facă orice iluzii vrea, dar să şi le facă pe banii lui, în nici un caz pe banii noştri, ai mei lşi ai lui Monica!

Atunci când voi decide, dacă voi decide vreodată să deschid un curs de operare calculatoare de nivel începători, o voi frace pornind de la suma minimă de 50 euro ca taxă de înscriere.

De ce? Foarte simplu: un astfel de curs necesită peste 1.000 de ore de muncă pentru a fi realizat!

Ca fapt divers, cursul CBPN 01, a „înghiţit” deja peste 1.500 ore de muncă.

Cine are îndoieli, e liber să se apuce să facă un curs! Tot FREE, ca al meu! Dacă după ce cursul funcţionează şi are minimum 50 de înscrişi la curs mai rămâne la părerea că e simplu şi oricine poate face aşa ceva, îl invit să facă şi al doilea curs, al treilea, etc., tot GRATUIT. Dacă tot e simplu?

În altă ordine de idei…

Volumul de muncă pe care l-am investit pentru a obţine primele rezultate, respectiv primii bani pe net, se ridică la:

  • Perioada iulie 2006 februarie 2007, o medie de 15 ore de studiu, documentare şi practică; asta înseamnă 6 luni x 30,5 zile x 15 ore zilnic = 2.745 ore;
  • Perioada martie 2007 decembrie 2007, o medie de 9 ore de studiu, documentare şi practică; asta înseamnă 10 luni x 30,5 zile x 9 ore zilnic = (alte) 2.745 ore;

Pe ansamblu, a fost nevoie de un total de ore de muncă de 5.490 ore, pentru a face primii bani pe net, SINGUR.

Iată mai jos un tabel cu câte zile de muncă înseamnă, în funcţie de cât timp aloci ZILNIC:

Ore/zi

Zile

Luni, ani

1

5.490

180 [15 ani]

2

2.745

90 [7 ani şi 6 luni]

4

1.373

45 [3 ani şi 9 luni]

6

915

30 [2 ani şi 6 luni]

8

686

23 [1 an şi 11 luni]

10 min

32.940

1080 [90 ani]

20 min

16.470

540 [45 ani]

Acestea sunt valorile timpului pe care îl investeşti şi a rezultatelor pe care le obţii.

După cum vezi, cu cele 10 – 20 minute zilnic investite de marea majoritate a celor care s-au înscris la curs, e firesc să obţină rezultate presupunând că au acum circa 25 de ani, cam pe la vârsta de 90 – 135 ani!! Dacă…

Acum, să revin la titlul articolului, anume, TENACITATEA.

Te întrebi foarte probabil, pentru ce am făcut aceste calcule. Iată mai jos, un alt tabel, în care, am pornit de la ipoteza că:

TENACITATE 100%, înseamnă 15 ore de muncă ZILNIC.

Ore/zi

Zile

Tenacitate %

15

366

100

10 min

32.940

1,11

20 min

16.470

2,22

1

5.490

6,66

2

2.745

13,33

4

1.373

26,65

6

915

40

8

686

53,35

Acuma, cred că m-am făcut înţeles!

Prin urmare, care este tenacitatea ta?

Caută răspunsul în tabel.

Cu această ocazie, poate vei înţelege altfel valoarea metricii, despre care am vorbit în articolele publicate aici şi desigur, am explicat mai pe larg, inclusiv cu tutoriale video, în CBPN 02, Modulul 1.

Mai e nevoie să precizez că tenacitatea asta, înseamnă ZI DE ZI?

Desigur, cu cât eşti mai sus pe scara tenacităţii, adică, mai aproape de 100%, cu atât banii şi succesul, vor veni mai repede către tine!

Ceea ce este la fel de important însă, este să ştii că, poţi slăbi ritmul, doar DUPĂ ce obiectivul principal este atins!

Care este acest obiectiv?

Principial el se exprimă astfel:

VENITURI PASIVE CARE ÎŢI ASIGURĂ EXISTENŢA LA NIVELUL STANDARDELOR DEFINITE DE TINE.

Aşadar, TU decizi care este nivelul tău de trai şi cum ajungi la el!

Şi acum, puţin despre „câţi bani am făcut pe net”.

La finele lui 2007, ajunsesem la o medie lunară de 25 euro sau, în lei, cam 90 lei. Puţin? Poate! Dar îi făceam DE ACASĂ!

La finele lui 2008, ajunsesem la o medie lunară de 95 euro şi asta îmi ajungea să trăiesc. Foarte modest, e adevărat, dar aveam un job online din care puteam trăi!

Un job online, CONSTRUIT DE MINE!

De ce m-am oprit?

Foarte simplu! Viaţa mea personală, era la pământ… Mă refugiasem în muncă. Cum ştiam că dezvoltarea înseamnă pe lângă latura materială şi aspectele sociale şi aspectele spirituale, adică, o dezvoltare echilibrată a Fiinţei, m-am ocupat după lansarea primei mele cărţi în versiune tipărită, exact de domeniul la care eram situat catastrofal… FAMILIA.

A urmat plecarea în Grecia, pierderera a tot ceea ce realizasem pe net în perioada 2006 – 2008 şi startul de la capăt.

Am plătit un preţ poate exorbitant, dar am aflat ceva care putea fi aflat DOAR în acest fel:

CÂT DE JOS POT SĂ CAD, FĂRĂ SĂ ÎNSEMNE SFÂRŞITUL DEFINITIV.

Fără a fi cinic sau ironic, te întreb acum pe tine: CÂT DE JOS POŢI SĂ CAZI?

De ce te întreb?

Foarte simplu!

De cât de jos poţi să o iei de la capăt, depinde cât de sus vei ajunge!

Asta, poţi să ţi-o scrii peste tot în casă şi să o pui la capul patului, la oglinda de la baie, la bucătărie, pe uşile din casă, inclusiv la intrare, peste tot unde îţi cad ochii!

Voi încheia prin a îi mulţumi lui Pera Novacovici, pentru munca lui care, indirect, mă ajută şi pe mine.

Precizez că acest articol, este un răspuns la articolul lui Pera.

Îţi recomand dacă ajungi păe situl lui Pera, să descarci cărţile FREE de acolo. Mai ales îţi recomand testul Myer-Briggs!

Cu bine, Şerban

Balada mediocrităţii

 În articolul precedent, vorbeam despre o boală extrem de gravă: IGNORANŢA.

Simptomele acestei boli, se numesc generic, MEDIOCRITATE.

Despre asta voi vorbi, foarte pe scurt, în articolul de astăzi. Pe scurt, deoarece dacă ar fi să scriu „pe lung”, ar ieşi o carte de talia „Encyclopedia Britannica” şi mi-ar consuma foarte probabil tot restul vieţii, cu tot apetitul meu pentru scris!

Şi acum, hai să începem!

În liceu, am fost un elev mediocru. Note, undeva în zona 7 – 7,50.

Am terminat liceul cu o lucrare de diplomă în cercetare. Singura din acel an!

În prima facultate, am fost sub-mediocru; am abandonat, pentru că am înţeles că am nevoie de prea multe clarificări legate de ceea ce vreau de la mine şi de la viaţă.

Aşa încât, m-am angajat. Pentru a treia oară în viaţă, pentru că primele angajări, au fost în vreme ce eram elev în liceu. În vacanţe!

Aşa am aflat ce înseamnă a munci.

Am muncit 4 ani ca salahor în industria chimică, de la secţia de producţie la laboratorul de cercetare. Aşa am învăţat ce înseamnă a fi mediocru.

M-am hotărât să fac o facultate, pentru a părăsi un mediu în care eram condamnat iremediabil la mediocritate; aşa am învăţat că datoriile vechi se plătesc cel mai greu şi că atunci când sunt hotărât să fac ceva, renunţ la orice ocupaţie secundară.

Am muncit 4 ani ca salahor într-o uzină mecanică de material rulant (vagoane de marfă), am făcut o facultate, am terminat cu media generală 9 şi 10 la licenţă şi am învăţat că atunci când îţi scrii pe hârtie obiectivele, indiferent de cât de fantastice sunt, se împlinesc; am mai învăţat că munca fizică brută şi cea intelectuală, fac un mariaj ideal; am mai învăţat că nerespectarea corpului fizic şi a nevoilor sale, conduce la epuizare şi în final, la boală.

Una dintre deciziile sub-mediocre cele mai grave, a fost când am refuzat propunerea făcută de conducătorul de proiect, prof. dr. Ing. Sorin Badea de a îmi breveta ca inovaţie, lucrarea de licenţă. A fost prima lecţie referitoare la veniturile pasive şi valoarea imensă a proprietăţii intelectuale.

Eram prea tânăr şi neştiutor ca să o pricep, dar mi-a fost servită!

A doua decizie sub-mediocră, care m-a costat enorm pe lângă 15 ani din viaţă şi o căsnicie ratată a fost aceea de a accepta compromisul de a merge după soţia mea, într-un oraş în care perspectivele mele erau zero, în care m-am simţit respins şi tratat ca un venetic, încă din primele zile. Dacă m-aş fi angajat în Bucureşti şi ea ar fi refuzat să mă urmeze, era dovada clară a decesului „căsniciei” noastre. Am acceptat să prelungesc cu 15 ani agonia unei căsnicii care a murit în clipa când soţia mea şi-a pus părinţii înaintea ei înşişi şi a soţului. Am fost destul de orb încât să refuz acest adevăr evident pentru toţi, mai puţin pentru mine.

Am rămas cu o întrebare al cărei răspuns a devenit imposibil de dat: „Ce ar fi făcut dacă aş fi rămas în Bucureşti?”. Pot face doar presupuneri, pe baza altor decizii similare pe care le-a luat ea, în anii ulteriori. Iar analizele ulterioare, au demonstrat că eu am greşit, că ar fi trebuit să rămân în Bucureşti.

M-am comportat mediocru şi când în anul 2000 am fost pus în situaţia de a decide singur privitor la viitorul meu în afaceri. Am cedat iar nervos, când am fost refuzat de soţia mea a doua oară în viaţă într-o decizie crucială şi în loc să divorţez, am amânat iar.

Care a fost principala cauză a deciziilor costisitoare? Lipsa de informaţii, de educaţie specifică, în domeniul în care trebuia să decid.

A venit apoi anul 2003, când am ajuns la capătul puterilor. Deprimat, dezamăgit, blazat, îmi doream un singur lucru: să mor. Pensionarea, mi se părea mai rea decât o condamnare pe viaţă la galere sau la ocna de sare!

Divorţul de la finele lui 2003 însă, a rupt, a spulberat „zona de confort”!

Am început să descopăr treptat toate iluziile cu care m-am drogat singur, ani în şir.

Din acel final de an 2003, totul a început să se schimbe în viaţa mea. Am început să îmi amintesc de crezurile mele, de faptul că atunci când mi-am propus să fac ceva am reuşit şi chiar am reuşit de fiecare dată!

În anul 2007, am reuşit să fac inventarul resurselor de care dispun. Acest inventar, l-am numit în acea vreme, „Ritmuri Interioare”. Astăzi, el se numeşte „Începutul călătoriei”.

Am ales acest nume, deoarece am vrut să îmi amintească pentru tot restul zilelor că acea decizie din aprilie 2007, decizia de a publica prima mea carte, de a îmi dezvolta talentele, mi-a schimbat toată viaţa.

Astăzi, am alături de mine o femeie care mă obligă în fiecare clipă să dau tot ceea ce am mai bun în mine. Şi ştiu că dacă va pleca dintre noi astăzi, tot mă va obliga, de acolo, din Lumea Îngerilor! Şi asta pentru că a reuşit să îmi amintească faptul că prima datorie a oricui, este să fie vrednic de el însuşi!

Asta înseamnă să lupte cu mediocritatea din el, până la ultima clipă, până la ultima sa suflare!

Te temi de mediocritate? Şi eu. Dar sunt conştient că sunt mediocru încă în multe direcţii, aşa cum sunt conştient că sunt foarte bun în altele. Sunt conştient că fiecare rând pe care îl citesc într-o carte, e o partidă de şah jucată cu mediocritatea, o partidă în care i-am dat şah-mat!

TU, ce ai de gând? MERGI LA PAT? La remiză, adică? Sau vrei să îi dai mat?

TU decizi. Şi faci asta, în fiecare secundă a existenţei tale! Fie că ştii, că eşti conştient, fie că o faci inconştient, IEI DECIZII!

Crede-mă, e preferabil să le iei CONŞTIENT!




Vânătorii de gratuităţi 2 — Soluţii

 În prima parte a articolului, am semnalat o stare de blocaj, un obstacol.

În acest articol, o să caut să prezint câteva soluţii. Evident, aplicarea lor şi succesul, depind de cât anume şi ce anume îşi doreşte fiecare din cei în cauză.

Unul din blocajele cu care m-am confruntat mulţi ani, a fost lipsa încrederii în forţele proprii. De aici şi încă din câteva direcţii care în esenţă se numesc „programe subliminale moştenite de la părinţi şi maturi”, a rezultat o atitudine şovăielnică şi ezitări îndelungi în luarea deciziilor. Am pierdut enorm de-a lungul anilor şi am început ca mai toată lumea de altfel să caut vinovaţi. Evident, în afara mea şi în afară de mine!

Apoi, am început să am dubii privitor la adevăratele cauze ale „ghinioanelor”. Aşa că, am vrut să ştiu mai multe despre ce înseamnă „succes”, „milionar”, etc. Încet-încet, am descoperit că anturajul mă influenţează în mod covârşitor. Am înţeles altfel zicerea bătrânească „Spune-mi cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti!”.

Anii de Yoga atât teoretic cât şi practic mă învăţaseră deja despre feluritele forme de post = abţineri = tapas.

Într-o zi, am făcut brusc conexiunea între blocaje, alimentaţie şi anturaj. Cum? Foarte simplu! În Orient, există o zicere similară cu cea de mai sus:

Spune-mi ce mănânci, ca să-ţi spun cine eşti!

La început, m-a izbit similaritatea celor două aforisme din popor. Îmi era practic imposibil să ignor înţelepciunea atâtor generaţii care păstraseră în conştiinţa colectivă = Eul colectiv = Egregoriu, această informaţie. Cum am copilărit la Munte, am învăţat destul de devreme că toate îşi au rostul lor sub Soare!

Deci?

La Yoga şi la fizică, am învăţat despre REZONANŢĂ. Rezonanţa astăzi, înseamnă practic radio, walkie-talkie, sateliţi de comunicaţii, cuptoare cu microunde, telefonie mobilă, televiziune, dezagregarea calculilor (biliari, hepatici, renali) cu ultrasunete. Am enumerat doar aplicaţiile foarte cunoscute ale rezonanţei.

În lumina fenomenului (Legii!!) de rezonanţă, am făcut pentru prima oară conexiunea între ceea ce mănânc, oamenii cu care vorbesc de obicei, starea psihică generală circumstanţe agravante = sunt empatic, psihometru şi telepat din naştere şi rezultatele pe care le obţin în viaţă.

Sensibilitatea extremă cu care m-am născut, nefiind educată, eram permanent expus, peste măsură pentru mine, distorsiunilor de câmpuri provenite de la cei maturi din jurul meu.

După ce am ales să îmi găsesc singur drumul în viaţă, am început să caut soluţii pentru „problemele” mele.

Astfel, încă dinainte de a abandona cursul Yoga, eram hotărât să învăţ şi să aplic ceea ce simţeam înăuntrul meu că funcţionează şi am înţeles în cei 6 ani de Yoga.

Două teme aveam în vedere: LIBERUL ARBITRU şi REZONANŢA.

Am început să ţin posturi, din ce în ce mai severe.

Aşa am descoperit că, mâncarea îmi influenţează covârşitor şi gândurile şi emoţiile. Şi vă invit să urmăriţi videoclipurile lui Pera Novacovici, „Pastila de psihologie x”. Chiar vă rog pe toţi care veniţi pe aici, să vedeţi ce zice un psiholog de profesie despre mâncare şi anturajul în care trăieşti!

Să revin la subiect însă!

Câteva metode sunt aplicabile la oricine, pentru a deveni om de succes, care, în ultimă instanţă, se rezumă la îţi schimba modul de gândire!

Metoda 1: Schimbă-ţi anturajul! Caută să stai cât mai mult în compania oamenilor de succes, a miliardarilor! Cum? Foarte simplu! Caută cărţi scrise de milionari şi publicate FREE pe internet. Caută cu Google (Yahoo Search, Ask, AltaVista, Lycos, Bing, etc.) „citate celebre” ale multimiliardarilor lumii, caută informaţii despre ei pe www.forbes.ro [Exemplu: analist de geniu]

Urmăreşte situl care îţi face o zi bună.

Metoda 2: Schimbă-ţi obiceiurile alimentare! Ceea ce mănânci, îţi modifică frecvenţa proprie de vibraţie. Aşa cum condensatorul variabil dintr-un aparat radio schimbă postul pe care îl recepţionezi prin modificarea frecvenţei de rezonanţă, tot aşa mâncarea va acţiona ca un condensator variabil asupra „posturilor” pe care le recepţionezi. Astfel, anumite alimente te vor face să te simţi atras de mediile violente, în care lumea se ceartă şi se consumă în acte de violenţă de diverse intensităţi, în vreme ce altfel de alimente, te predispun la calm, linişlte, echilibru, diminuarea stărilor de tensiune = stress.

Metoda 3: Relaţia cu tine şi cu cei apropiaţi. Acordă o mai mare atenţie relaţiilor cu tine însuţi şi cu cei foarte apropiaţi. Caută să îi ajuţi ori de câte ori poţi, să le spui o vorbă frumoasă asta este gratis şi te costă mult mai puţină energie decât să urli şi să faci crize de isterie din orice fleac!

Metoda 4: Dăruieşte ceva, ori de câte ori ai ocazia! Fă cât mai multe daruri, indiferent cui! Aici, internetul şi chiar noi, cei de la Proiectul ZENLA, te putem ajuta. E simplu, descarci cărţile FREE pe care le avem sau dacă le ai deja, fă-le cadou cât mai multor oameni! Cu siguranţă, ai o listă de contacte pe internet! Trimite-le linkul de download la cărţi! O să le faci o bucurie şi TU, o să câştigi în ochii lor, fie şi pentru că te-ai gândit la ei!

Metoda 5: AUTOEDUCAŢIE CONTINUĂ. În fine, pentru cei care vor să facă bani, a te implica într-o afacere online, înseamnă AUTOEDUCAŢIE. Dar mai înseamnă şi a îţi crea propriul tău loc de muncă, DE ACASĂ! Îl imaginezi cum vrei TU să fie şi îl construieşti pas cu pas! Crezi că există în toată lumea un expert mai competent ca tine să facă asta? Dacă crezi asta, ei bine, TE ÎNŞELI AMARNIC!

Metoda 6: Inspiraţia şi modelele de viaţă. Renunţă la toţi sfătuitorii şi devino PROPRIUL TĂU CONSILIER! O să descoperi rapid de tot cât de greşit te-au condus cei din jur şi câte prostii ai făcut luându-te după ce ţi-a zis „X” sau „Y”. E foarte posibil să descoperi cu această ocazie, că ceea ce am recomandat aici, are valoare universală şi e aplicabil de către oricine…

În principiu, acestea sunt metodele pe care le aplicăm şi eu şi Monica şi o mare parte a prietenilor noştri de pe internet. Acestea sunt metodele pe care am descoperit că le aplică de fapt, cam toţi oamenii bogaţi.

Mulţi oameni, între care şi noi, am crezut că există secrete teribile privind bogăţia, ascunse cu intenţie. În ultimii ani, am avut atât de multe dovezi că toate „secretele” sunt la lumină, încât ne-am ruşinat de orbirea care ne-a împiedicat să le vedem peste tot în jurul nostru!

ORBIREA, se numeşte IGNORANŢĂ.

E cea mai gravă boală din câte au existat vreodată, dar veste foarte bună! este vindecabilă!

Medicamentele de care ai nevoie, se numesc generic: LITERATURĂ. Sau, CĂRŢI. Mai există acum şi o altă categorie de medicamente: FILMELE MOTIVAŢIONALE.

Două nume îţi dau: NICK VUJICIC şi WAYNE DYER.

Acum, ŞTII! Dacă peste o lună eşti la fel de grav bolnav de ignoranţă, atunci EŞTI SINGURUL VINOVAT ŞI ÎŢI MERIŢI SOARTA!

Dacă în şcoală, liceu, facultate, depindeai de părerea altora, ACUM, SOARTA TA, E ÎN MÂINILE TALE!

Lasă scuzele şi apucă-te să faci CEEA CE SIMŢI CĂ TE ÎMPLINEŞTE!

Scepticismul, mediocritatea şi duşul rece

 Viaţa e schimbătoare şi înţelepţii spun că ceasul aduce mai multe ca anul. Cam asta s-a petrecut în câteva zile cu mine!

Acum câteva zile, mă gândeam că am să fac o nebunie şi o să lansez în cea mai mare viteză, o carte a unui debutant…

Deşi eram absorbit în muncă, undeva, în străfundurile subconştientului, atavismele, rutina în gândire, mai subzistau. Ecouri vagi, venite din cine ştie ce colţ al subconştientului, alimentate cred şi de o mulţime de articole citite pe net despre tot felul de istorii cu „bani pe net” terminate prost sau chiar cu pagube semnificative, mă făceau să am ezitări, să cad pe gânduri. Cum zicem noi în popor, „să lucrez cu noduri”.

Am terminat în fine grafica la cartea „Magia lui ACUM”, am făcut paginile web ale mecanismului de vânzare, le-am urcat pe server, am făcut şi o serie de teste pentru siguranţă şi am dat drumul timid, la informaţie.

În mai puţin de 24 de ore, am făcut primele vânzări! Bucurie mare, scriu „dintr-o suflare” articolul „Primii bani…”, mă gândesc la „mai departe”, ce mai, sunt pe orbită! Vorbesc dimineaţă şi cu Anca Rus, zice că grăbeşte cât poate redactarea materialelor, ce mai, e un vis!

…Şi vine Monica cu bomba!

Care bombă? Stai niţel, îţi zic acum!

Cum ziceam, mă gândeam la „mai departe”. Ieri, vorbisem cu ea, să scrie un articol în care să prezinte cartea. Dar i-am zis „Da, dar vezi să fie dintr-o altă perspectivă, că lumea o să vrea altceva decât recenzie de la tine, că doar eşti autoare! Pe mine cel puţin, mă interesează perspectiva experienţei prin care ai trecut tu! Ce a însemnat scrierea cărţii pentru tine?”.

De unde era să ştiu ce fitil am aprins? Cât despre „în ce butoi e înfipt fitilul”, ce să mai zic?

Pe la ora 12:30, obosisem şi am vrut să fac o pauză. Ea, ţăcănise până atunci în tăcere.

Vreau să ascult! Am obosit! zic.

Serios?

Da, te ascult!

Bineeee…

De unde să fi ştiut ce înseamnă „eeeeee…” acesta din coada lui „bine”?

Aşa că, m-am aşezat relaxat şi am ascultat:

PRIMII BANI PE NET.

Ascultam, ascultam şi aveam senzaţia că pic de undeva, de foarte-foarte sus! Din Lună? Mai sus? Cine ştie…

Mediocritate îmi zic; „scepticism îmi zic; de câte ori m-au tras înapoi?

Mi-am amintit de anul 2006, luna octombrie, când am terminat prima carte Ritmuri Interioare. Mă bântuiau tot felul de fantome. Care mai de care mai înfricoşătoare: „Las-o pe altă dată!”; „E prea devreme acuma, să mai ne gândim”; „O pun pe net de Crăciun. Ba, mai bine de revelion, că am timp să o corectez!”; „O pun pe net de 1 martie”; „O pun pe net de 8 martie”; „Sunt prea obosit să o mai corectez iar”; „Ce o să zică lumea?”.

Cred că cea mai uluitoare situaţie a fost justificarea, pretextul „ce o să zică lumea”!!

Cum naiba scapă atenţiei o chestie atât de banală, elementară: dacă vrei să afli ce zice lumea, ÎNTREBI LUMEA!

Mi se pare atât de evident acum, că parcă aş da cu capul de asta oriunde mă întorc! Atunci însă, era „motiv forte” să amân, să tegiversez, adică, să mă comport mediocru!

Mi-e greu să inventariez toate mediocrităţile de care am dat dovadă de-a lungul anilor! Chiar şi acum, când scriu aceste rânduri, parcă simt că mă doare sacro-coccigianul de la căzătura de acum câteva ore!

Aşa încât, îţi spun ţie, care citeşti acum: FĂ CA MINE, CA SĂ PĂŢEŞTI CA MINE!

Desigur, ar mai fi o variantă…

Să citeşti cu atenţie acest articol, cartea FREE a Monicăi, „PRIMII BANI PE NET”, să laşi la o parte mediocrităţile şi apa aceea tulbure şi călduţă în care te scalzi zona de confort şi să te apuci, cu creionul pe hârtie, să scrii ce îţi place cel mai mult să faci, ce talente sau ce aptitudini ai, care sunt visele tale cele mai îndrăzneţe!

De aici începe povestea oricărui succes! A noastră, de aici a pornit!

CE ÎŢI PLACE SĂ FACI, CE VREI SĂ FII!

Am primit un duş rece! Mi-am amintit că, abia de curând am reuşit să corectez, pas cu pas, această tendinţă, acest automatism: MEDIOCRITATEA.

Reflectând asupra mediocrităţii, am descoperit că asta mă făcea să fiu şi SCEPTIC. Că mediocritatea şi scepticismul, merg mână în mână, se justifică una pe alta, pentru a închide cercul vicios al ratării unei existenţe!

Închei aici şi te întreb:

Unde ne vedem mâine? Tot în ligheanul cu apă tulbure şi călduţă al MEDIOCRITĂŢII?

Ştiu! Trebuie curaj, hotărâre, determinare, focalizare. Dacă mă apuc să înşir toată lista de „trebuie”, mai sunt o zi mediocru! Dacă ar avea cineva toate acele calităţi care fac dintr-un om obişnuit un geniu, ne-am naşte direct în cartea recordurilor! Guiness Book of Records, adică!

Toate aceste calităţi SE CULTIVĂ! Pas cu pas, secundă cu secundă!

Câte secunde ai pierdut azi, plângându-ţi de milă? Dar invidiindu-i pe alţii, că „au o soartă mai bună”? Dar…

Acum, te las! Pe mâine!

Primii bani pe net — succese ale studenţilor CBPN 01

 Întrerup puţin serialul „Monetizarea blogurilor”, pentru a celebra cum se cuvine o mică sărbătoare, două mici succese care îmi umplu sufletul de bucurie!

Dacă mă gândesc bine, chiar trei, poate patru, cel puţin din câte am discutat pe Messenger…

Despre ce este vorba?

Două dintre studentele mele care au absolvit cursul CBPN 01, au făcut primii lor bani pe net! Poate o să ţi se pară straniu că mă bucur, dar mie mi se pare extraordinar momentul!

Sunt două victorii ale celor alături de care mă aflu!

Prima victorie, aparţine lui Carmen Anca Rus.

Anca a făcut primii ei bani pe net cu PTC. Sigur, e un început modest, cam 2 USD, dar Anca are planuri mari, pe care le-am discutat cu câteva minute înainte de a scrie aceste rânduri.

Despre ce este vorba?

Două cărţi are în plan să publice şi lucrează, „trage tare”, cum zicem noi românii!

Partea frumoasă a lucrurilor este că, Anca este cel de-al treilea autor care scrie în ZENLA!

Vine din urmă şi un al patrulea: Mihăiţă Sprînceană, dar despre el, la momentul potrivit.

În fine, al doilea eveniment, este înregistrat de Monica Stănescu.

Monica a făcut astăzi primii ei bani pe net! Avem deja un indicator de performanţă la care ne putem referi:

A demarat cursul pe 29 decembrie 2010 şi pe data de 6 mai 2011 şi, a făcut prima ei vânzare cu un produs informaţional, cartea „Magia lui ACUM”:

Volumul de muncă depus, se întinde prin urmare pe o durată de 5 luni, la capătul cărora, a depăşit pragul psihologic al primului euro pe net.

Voi trece peste recenzia cărţii, o voi face într-un articol viitor.

Ceea ce vreau să subliniez este însă faptul că SE POATE!

Vreau să mai subliniez încă o serie de aspecte, succint:

  • Am lucrat în echipă. Faptul că am comunicat cu colegii noştri de curs, ne-a dat puterea să mergem mai departe, chiar dacă am avut momente dificile, momente de descurajare. Am avut alături de noi pe colegii care astăzi se află în Consiliul Director al CBPN.
  • Fiecare dintre noi, şi-a avut rolul său. Monica a scris textul; subsemnatul a realizat tehnoredactarea şi grafica (copertă, copertă 3D, header pagină de vânzare, bannere); Anca şi-a asumat rolul de investitor şi partea de promovare, alături de Mihăiţă Sprînceană, ceilalţi colegi de curs, au venit cu picătura lor de Suflet, făcând şi ei fiecare câte un pas înainte prin înfiinţarea unor bloguri, publicarea de articole şi, generic vorbind, prin însuşirea elementelor de bază ale unei afaceri online. Toate aceste mici victorii, mici succese, s-au îmbinat ca picăturile de ulei de pe suprafaţa unei farfurii cu supă, devenind ceea ce îndrăznesc eu să numesc „combustibil pentru Suflet”. Aşa s-a născut cartea „Magia lui ACUM”.
  • Se poate porni o afacere online, fără bani. Am pus în evidenţă faptul că se poate construi un schelet FUNCŢIONAL de afacere online, pornind de la un blog, nişte articole, un cont PayPal şi un produs informaţional, realizat pe baza experienţei de blogger. Totul, folosind RESURSE FREE!! Monica din această perspectivă, bloggingului şi a utilizării internet şi a calculatorului, este începătoare „de sus, până jos”. Fără a avea o pregătire în calculatoare, fără chiar şi acel banal curs „Operator PC”, a reuşit să învingă nenumărate obstacole, FĂCÂND. Vechiul şi bătrânescul îndemn, VĂZÂND ŞI FĂCÂND. Şi asta totuşi, în condiţiile în care, a lucrat noapte de noapte, 5 nopţi săptămânal, între 11 şi 15 ore…
  • Anca Rus, este un alt exemplu de om TENACE ŞI HOTĂRÂT să reuşească! Abia aştept să primesc materialele brute pentru cărţile ei, să mă apuc de treabă şi să văd „lansată la apă” prima ei carte! Deja avem ceva planuri schiţate, dar… Toate la vremea lor!
  • Puterea exemplului. Putem oferi deja studenţilor de la cursul CBPN 01, exemple de oameni vii, „în carne şi oase” cum se spune, exemple de oameni care, fără a fi nişte Einstein ori Eminescu, ori Henry Coandă, au reuşit să pună bazele unei afaceri online. Ştiu că avem fiecare încă enorm de mult de muncit, de învăţat, dar lucrul în echipă, este tare plăcut! Fiecare întâlnire în Virtualia deocamdată cu colegii noştri din „ParteneriatZP”, de la grupul „Să facem bani” destinat suportului de curs, e o mică sărbătoare şi ne bucurăm de fiecare „mărunţiş”.
  • Mihăiţă Sprînceană. Un „tip forte”! Are iniţiativă, imaginaţie, idei, scrie, publică, scotoceşte! Un moldovean care mă duce cu gândul la plăieşii Marelui Vodă Ştefan Muşat! Pe video-chat, e o încântare să vorbeşti cu el! E cald, are umor, „nerv”! Abia aştept să facă şi el pasul decisiv către o carte a sa!

Pe scurt: începem să fim o familie!

Închei acum, urându-le CURAJ, SUCCES ŞI ÎNCREDERE ÎN SINE, tuturor! Studenţi, absolvenţi şi tuturor celor care încă mai ezită pe calea luării deciziei de a îşi descoperi potenţialul şi resursele interioare, tuturor celor care se tem [încă…] să afirme că AU TALENT, AU APTITUDINI, AU PASIUNI!

Avem acum şi Proiectul LaserBiz, care va completa mecanismul deja funcţional care este Proiectul CBPN.

În curând, vom demara şi Piaţa Liberă ZENLA, un proiect la fel de important ca şi celelalte.

Previous Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: