Cum să publici o carte

 Popularitatea din ce în ce mai ridicată a subiectului „Cum să scrii şi să publici o carte” m-a făcut să gândesc o serie de soluţii, un mecanism pe care să îl pot oferi celor care sunt ca şi mine, interesaţi să îşi publice principial exprimat experienţa de viaţă.

De ce?

În primul rând deoarece am parcurs acest drum în repetate rânduri şi acum pot spune că am trecut de spaima publicării.

Dacă e greu? Depinde de perspectiva din care priveşti. Orice aş plasa în locul „…publici o carte” după interogaţia „E greu să…?”, din perspectiva începătorului, este foarte greu.

Totuşi, mulţi fac o confuzie grosolană între „greu” şi „imposibil”.

Orice începător ajuns în acest punct datorită unui obstacol substanţial ivit pe calea atingerii unui obiectiv oarecare se va grăbi să concluzioneze „imposibil”.

Aici apare distincţia dintre învingători şi învinşi!

E adevărat, că după aproape 20 de volume scrise şi publicate, am să înclin să spun „e moderat”. Ba chiar am aşa o presimţire că după următoarele 20 de volume publicate, o să înclin să spun „E uşor!”. Şi e firesc să spună aşa oricine adaugă la experienţa sa, picătură cu picătură, în fiecare zi, ceva nou!

Aşadar,

De ce am creat acest mecanism de publicare online a cărţilor?

Răspunsul imediat şi cel mai simplu este acesta: Pentru că îmi place lumea cărţilor!

Desigur, o astfel de motivaţie, e insuficientă. Dovadă e faptul că sunt milioane de cititori pasionaţi în lume, ba chiar colecţionari de cărţi rare! Totuşi, edituri sunt puţine. Dacă ar fi multe, editarea şi publicarea unei cărţi, ar prezenta un interes mai scăzut decât cel care se poate constata acum.

Despre ce este vorba?

Foarte concis, mecanismul constă în:

Cele două subsisteme ale mecanismului, lucrează împreună şi în câteva cuvinte, rolul lor este următorul:

  1. ZENLA Free Market Membership Site. Este locul unde se publică operele autorilor şi totodată locul unde se asigură şi vânzarea operelor respective. Altfel spus, este un loc unde autorii care se înscriu, scapă de durerile de cap privind promovarea şi comercializarea operelor lor, fără a cheltui sume exorbitante, ba chiar în schimbul unor sume extrem de accesibile. Ca să luăm un exemplu, publicarea unei cărţi în regim comercial, costă începând de la 36 euro PENTRU UN AN. În această sumă de bani, intră practic tot ceea ce este necesar pentru a asigura promovarea şi circulaţia cărţii tale, precum şi vânzarea, dacă este o carte pe care vrei să o vinzi. Desigur, este imposibil să garantăm vânzarea în cazul regimului comercial, dar cel puţin ai asigurat mecanismul necesar! Mie de pildă, mi-a răpit din timpul pentru scris, cam 5 ani Da! Cinci ani!! să descopăr şi să învăţ „piesă cu piesă” ce înseamnă publicare şi promovare. Şi, fără lipsă de modestie sau orice altă formă de ipocrizie, îţi spun sincer, am încă o groază de învăţat, chiar dacă public şi vând cărţi! Sunt mii de chichiţe sau dacă preferi „secrete” care trebuie învăţate, mai puţin pentru că „trebuie” şi mai mult deoarece îţi fac viaţa mai uşoară!
  2. Grupul Creaţie Literară ZENLA. Este locul unde te întâlneşti cu editorii tăi, cu impresarii tăi şi cu alţi colegi pasionaţi de scris! Editorii şi impresarii tăi, sunt Monica Stănescu şi Şerban Stănescu autorul acestui blog şi al altor bloguri precum şi a peste 15 cărţi publicate. Poţi verifica cu Google, căutând „sserbanro”.

Am fost şi sunt propriul meu corector, tehnoredactor, grafician, impresar, comerciant şi webmaster.

Din acest an, am decis să pun la dispoziţia tuturor celor interesaţi, experienţa şi toate mecanismele studiate şi dezvoltate de mine pe parcursul celor peste 10 ani de internet şi home business axat pe scris.

Vrei să ştii „la cald”, „în direct” ce înseamnă serviciile noastre?

Poţi să o întrebi pe Carmen Anca Rus!

Citeşte de asemenea şi articolul „Cartea ta pe ZFMM — Concurs cu premii”.

În încheiere, îţi urăm SUCCES!


Bani pe net faci în echipă 02

Când am scris primul articol „Bani pe net faci în echipă”, ultimul lucru la care ma-ş fi aşteptat este să aibă cel mai mare succes dintre toate articolele publicate. Mă gândeam doar la un singur lucru şi anume la ceea ce simţeam eu în acel moment.

Eram tare fericit că treaba merge, că ne-am apucat de treabă şi că începem să devenim o comunitate care lucrează împreună.

Iată că de la acest articol a trecut ceva vreme, pe la curs s-au mai perindat câteva zeci de oameni şi între timp, am reuşit să avem şi nişte rezultate, zicem noi, importante.

Pe lângă cei câţiva euro făcuţi pe net, cred că cel mai important rezultat este constituirea echipei „forte”.

 

Consiliul Director CBPN

 

Aşa cum era şi firesc, aşa cum de altfel programasem în „Rezoluţia de anul nou”, am procedat la evaluarea rezultatelor cursului. Evident, principiile de bază, erau corecte, pentru că le verificasem. Mai avusesem două astfel de cursuri, dar pe lângă acesta, mult mai modeste şi ca ambiţii şi ca realizare.

Totuşi, ca în orice început, apar tot felul de detalii surprinzătoare, imperfecţiuni, etc., detalii care uneori atârnă greu în economia unei afaceri.

Primul pas a fost să regândesc totul, funcţie de ceea ce se întâmplă la curs.

Parte a procesului de reorganizare perfecţionare, este şi constituirea echipei „Parteneriat Proiectul ZENLA”.

În această ordine de idei, iată situaţia echipei „ParteneriatZP”, care, foarte probabil, începând din iunie 2011, va conduce cursul CBPN 01 varianta FREE.

 

  1. Carmen Anca Rus, absolventă cu certificat, media 8,76, Preşedintele Consiliului Director;
  2. Sorin Silviu Striblea, antreprenor, trainer dezvoltare personală, Business Start-Up, Team Building, Director proiecte şi dezvoltarea proiectelor;
  3. Mihăiţă Sprânceană, absolvent, media 10,00 (!!), Director programe şi proiecte de eLearning şi organizarea învăţământului la distanţă;
  4. Silvia Năstase, absolventă, media 10,00 (!!), Director programe şi proiecte economice;
  5. Ileana Oprea, absolventă, media 9,90, Director programe şi proiecte de Resurse Umane;
  6. Cornelia Tersanszki, absolventă, media 9,90, Director programe şi proiecte artisice;
  7. Monica Stănescu, absolventă, media 9,71, Director programe şi proiecte de comunicare şi relaţii cu publicul şi clienţii;
  8. Şerban Stănescu, autor curs, antreprenor, investitor, fondatorul Limbajului Zero Negaţii şi al Proiectului ZENLA, absolvent, media 9,71, Director tehnic, creaţie literară şi implementare proiecte;

 

Se află pe lista de aşteptare Augustin Morariu.

Augustin, este ocupat cu o lucrare de mai mare anvergură şi o perioadă de timp este indisponibil.

Augustin Morariu Director programe şi proiecte juridice şi de integrare a resurselor umane clasificate oficial „vârsta a 3-a”.

Voi reveni cu precizări în funcţie de modificările apărute pe parcurs.

 

După cum puteţi vedea, chiar dacă sunt abia 3 luni de când am demarat cursul (oficial, 3 luni pe 14 aprilie), ne vedem de treabă şi ne ţinem de planificare, pe cât posibil. Mai mult, căutăm soluţii de a dezvolta şi perfecţiona programul de învăţământ online.

Am considerat că este mai nimerit să facem ceva, decât să ne văicărim de lipsa a tot felul de „ceva” sau să invocăm drept scuză „criza” mondială.

Mai mult chiar, am considerat că „criza” poate fi un factor de progres, întrucât eu unul, cred că orice criză, fie ea reală sau închipuită ca aceasta atât de des invocată şi presupusă a fi mondială, prezintă cel puţin o informaţie esenţială: direcţia în care s-a făcut prea puţin sau chiar nimic. Prin urmare, dacă privim „criza” la microscop, avem o posibilitate de a descoperi unde ne-am culcat pe laurii victoriilor şi chiar şi când şi cum anume.

În cazul actualei stări de fapte, este vorba despre ignorarea unei învăţături seculare: „Tăria lanţului e dată de veriga cea mai slabă” şi cu aplicaţie directă: Nivelul de educaţie şi condiţiile de trai ale oamenilor.

Ca să spulber confuziile, dacă vrem o societate echilibrată, trebuie să contribuim toţi la construirea acesteia. Ori acum, ceea ce putem constata este că predomină consumatorii, în proporţie de peste 80% din populaţia globului.

Cei care cunosc acest adevăr, au săvârşit o eroare părerea mea căutând să speculeze lipsurile şi nevoile majorităţii în interes personal.

Cred că cea mai acută nevoie acum, este nevoia de educaţie. Ca componentă fundamentală a educaţiei, aş numi cunoaşterea de sine, care mi se pare cea mai importantă dintre ele. Dovadă? Popularitatea cursurilor de autodezvoltare.

Acesta este şi motivul pentru care am insistat şi insist asupra identificării şi dezvoltării talentelor şi a construirii unei afaceri centrată pe talente, pe aptitudini.

 

 

O lună de vacanţă

Astăzi, am vorbit cu Anca pe messenger. Anca, vine de la Carmen Anca Rus, fosta mea studentă de la cursul de afaceri online CBPN 01, şi prima absolventă cu certificat a cursului. Am certat-o că e capabilă dar e dezordonată, agitată şi împrăştiată.

Să-mi fie ruşine! „Fă ce zice popa”?!?

În primul rând, din discuţia cu ea, am observat că fac greşeli de ortografie „typo” cum le zicem noi, butonarii. Ce mai e şi asta? Mi-am dat seama că răspunsul e simplu, simplu de tot!

AM OBOSIT!

De când am terminat pregătirea şi constituirea grupului „Parteneriat ZENLA”, mă tot învârt în jurul cozii. Parcă ceva îmi lipseşte şi randamentul meu e foarte slab!…

Îmi place foarte mult ceea ce fac! Dar, pe de altă parte, cam ce exemplu dau eu studenţilor mei? Muncă până la epuizare? Am mai făcut asta cu ceva ani în urmă. Rezultat? Hepatită!

Cam care ar putea fi cauza, domnu’ doctor?, întreb.

Medicul mă priveşte cu tâlc direct în ochi şi îmi răspunde:

Păi… aveţi un program foarte ordonat!…

Ridic mâinile sus „mă predau”, cu alte cuvinte — şi răspund la rândul meu

Domnu’ doctor, gata, ajunge! Aşa e! Am un program foarte „ordonat”.

În vara lui 2005 şi până spre finele lui septembrie, când am început să capăt culoarea pingelelor, am avut un program care suna cam aşa: vreo 17 ore de muncă zilnic; masă, când îmi aminteam; somn, când adormeam cu capul pe tastatură.

Când Anca mi-a zis „odihneşte-te!”, parcă un fulger mi-a trecut pe sub ochi! „Octombrie 2005!

M-am străduit să le ofer studenţilor de la curs maximum de valoare şi cât mai mult din experienţa îngrămădită prin ungherele Fiinţei mele, de-a lungul celor 18 ani de antreprenoriat.

De un singur lucru am uitat: Să îi învăţ să se odihnească! Să se respecte pe ei înşişi, să aibă grijă de „cutia” asta, numită „corp”!

Discuţia cu Anca, mi-a mai amintit şi de filmul „Nossolar”, care mie mi-a plăcut foarte mult, mai ales că sunt destul de familiarizat cu plimbările prin Astral. E adevărat, o imagine a Astralului Inferior atât de detaliată, cred că e prima oară când văd în toţi anii de căutări. În viziunile mele, acea lume era mai curând o ceaţă vag cenuşie. Foarte rar am avut „alunecări” în zona aceea de frecvenţe. Interferenţe scurte, da. M-am cutremurat însă, pentru că ştiu că aşa este. De altfel, mai văzusem ceva asemănător: „Ghost”, cu Patrick Sweize şi Demi Moore. Grozav film şi acesta! În „Ghost” însă, e tratată problema stratului-tampon dintre Fizic şi Astral, aşa numitul „plan eteric”, o zonă care este mult mai densă decât Astralul.

În film, m-a zgândărit ceva „Sinucigaşule!

În sfârşit…

În timp ce discutam cu Anca, m-am hotărât să îmi iau vacanţă. O lună de vacanţă!

Ce voi face?

Încă îmi este neclar.

Ceea ce ştiu este că vreau să fiu EU!

Am senzaţia că oboseala asta mi se trage de la nişte… „ceva” ignorate sau sărite cu rândul, „în viteză”.

Iar în această viteză, am uitat să îi învăţ pe studenţii mei câteva lucruri importante, care ţin în general de succes, deci şi de succesul în afaceri: odihna, recunoştinţa, jurnalul succesului.

Trei elemente cheie ale oricărei reuşite.

Prima idee care mi-a venit, evident ce altceva ar fi putut să fie?! este să scriu o carte. O altfel de carte. Fără un plan precis. Doar cu un titlu precis:

JURNAL DE VACANŢĂ.

Foarte probabil, va fi o carte publicată „real time”, pe primul meu blog, blogul de pe WebLog. Şi aşa l-am oropsit de când cu „Bani fără bani”. Cred că a venit vremea să îmi plătesc datoriile!

Aşa că, dacă vrei să mai fim împreună, mă găseşti pe http://serbanstanescu.weblog.ro

Ai să ai ocazia de a vedea un blog cu Google PageRank 2 şi vreo 17.000 vizitatori.

Te aştept!

O zi frumoasă!

Draga mea Maria!

Acest articol, este dedicat tuturor fetelor — “Mariilor”, că fiecare îşi are “Maria” lui —, fetele de toate vârstele şi de toate felurile!

LA MULŢI ANI, SĂ FIŢI IUBITE ŞI PREŢUITE!

8 Martie 2011

*    *    *

Am plecat de acasă şi v-am lăsat dormind. V-am promis la toţi patru că vom sta de vorbă. Dar am văzut ce e în oraş şi cine mai ştie pe unde. Şi am simţit nevoia să le spun oamenilor că există şi alte soluţii. Că se poate şi altfel.

Am găsit undeva un internet funcţional. Contează prea puţin unde.

Vreau acum să spun tuturor celor care vor ajunge aici, pentru că ştiu că vor fi mulţi, foarte mulţi, CÂT DE MULT VĂ IUBESC!

Da, Maria, TE IUBESC! Pe toţi vă iubesc! Pe tine, pe Andrei, pe Andreea!

Dar altceva e important de spus oamenilor. E important ca oamenii să ştie în împrejurarea asta, că ceea ce mi-a salvat familia, pe mine, pe voi, cei fără care viaţa mea ar fi lipsită de rost, este IUBIREA.

Faptul că ne iubim, a făcut ca şase vieţi să fie salvate în această tragică împrejurare.

Da, Maria, ai citit bine: 6 (şase) vieţi!

Am avut încredere ÎN MINE. ÎN IUBIRE. Am acţionat poate la limita dintre lumi. Dar am reuşit! Am scăpat cu bine şi noi şi familia Popescu!

Da, domnul Popescu, va trăi! Va mai sta poate în comă o lună, poate ceva mai mult. Dar, unde este el acuma, îşi va vedea viaţa. Aşa cum a fost. Şi, mai ales, va vedea că alături de el, este cineva care îl iubeşte. Şi îl veghează. ASTA, îl va aduce înapoi. Ştiu că puţini înţeleg acum ce spun eu aici. Dar ştiu la fel de bine că voi trei, TU, Andrei şi Andreea, ŞTIŢI ce spun.

Da. O să vorbim şi o să vorbim mult.

Am vrut să ştiţi însă cât de mult vă iubesc! Şi să ştie şi alţii!

Cu casă, fără casă, ce e important e teafăr: NOI. Dragostea. Restul, dacă o fi să se dărâme blocul, se dărâmă pentru toţi. Ca şi la mulţi alţii, o să fie foarte greu. Suntem însă ÎMPREUNĂ. Împreună o să găsim SOLUŢII. Şi o să trecem şi peste asta. Iar dacă ne va surâde puţin soarta, aşa cum SIMT eu, atunci înseamnă că stăm foarte bine. Avem tot ce ne trebuie să mergem mai departe. PÂNĂ LA CAPĂT! Care o fi acest capăt, o să vedem. ÎMPREUNĂ.

Asta am vrut să spun tuturor: VĂ IUBESC!

Acum, o să plec spre casă. Şi aşa, ştiu că o să fii trează când o să ajung. Deja te agiţi în somn. Şi mai ştiu că o să îţi aminteşti tot, inclusiv că ai stat în spatele meu, cât am scris scrisoarea asta. Poate şi de asta am venit aici. Să vezi cu ceilalţi ochi ceea ce trebuie văzut.

O să vorbim, deci. Acum, cred că eşti sigură! Ţi-am scris, ca să rămână scris. Că te îndoiai. Poate şi mie mi-a fost frică. Poate. Am venit aici, să învăţăm.

(Fragment din ciclul de romane “Lumea lui Ainival“)

 

Cum să faci bani fără bani 02

În primul articol „Cum să faci bani fără bani”, am prezentat o schemă relativ simplă prin care arătam care este modalitatea în care se pune în practică ideea „bani fără bani” în mediul online. Evident, mulţi dintre cititori au fost şi încă sunt sceptici. Chiar şi printre studenţii de la cursul CBPN 01, sunt destui sceptici.

Ca să termin cu scepticismele, înainte de a oferi câteva explicaţii privind „bucătăria internă” a unei afaceri online, voi oferi dovada faptului că se fac bani pe internet, pornind de la zero cheltuieli financiare.

 

Bani pe net

Bani pe net, cum să faci bani fără bani, dovezi de plată pe net

 

În imaginea de mai sus, am prezentat situaţia contului meu PayPal, la 02.03.2011.

Prin urmare, cine îşi imaginează că am pornit la drum cu sacul de bani, se înşeală.

Ceea ce am puis la bătaie, se numeşte în principiu „know-how” sau mai româneşte, cunoaştere. Simplificat, experienţa de viaţă.

Pentru cei care pot să suporte termenul fără să sucombe sau să facă o criză de isterie am pus „la bătaie” competenţa. Atâta câtă am reuşit să acumulez în anii de viaţă.

Am realizat un amestec convenabil dintre talentele mele şi aptitudinile dobândite, pentru a realiza cu ajutorul internet şi al calculatorului nişte produse informaţionale şi în foarte mică măsură, mi-am vândut timpul.

 

Revin subliniind că, mai sus am spus „zero cheltuieli financiare”.

Pentru că, vreau să precizez din capul locului, Legea Conservării Energiei, fiind o Lege Universală, e o iluzie eludarea acesteia. Cu alte cuvinte, cine îşi imaginează că poate face „ceva” din „nimic”, trăieşte într-o lume himerică, o lume a fantasmelor groteşti.

Totul în Universul Infinit, este Energie. Sub diferite forme.

Pornind de la acest Adevăr ca postulat, putem concretiza ideea de Energie prin expresia „Resurse”. E mai uşor de acceptat şi mai intuitivă decât „Energie”, care ne conduce la un câmp de investigaţie prea vast pentru înţelegerea multor oameni.

Aşadar, am folosit Resurse, le-am combinat, am conceput o metodă de a le valorifica, pornind de la informaţiile disponibile pe internet privitoare la ce anume interesează pe piaţa românească.

Am căutat cel puţin o soluţie care să poată fi aplicată extrem de uşor şi încă una, mai complex de realizat, dar care în echipă, poate fi realizată în cel mult 1 (una!!) lună. Ca să elimin eventualele ghiduşii pe tema „lună” o să precizez că e vorba despre 30 zile. Adică, luna calendaristică. Sau, dacă vreţi mai precis, 365,25/12 = 30,43 zile.

Prima soluţie, este modelul de afaceri Paid To Click PTC.

Aşa cum am prezentat în articolul „Teste programe de făcut bani pe net”, m-am înscris în „armata clickerilor”. Am apreciat că un maximum de 30 minute zilnic, e acceptabil să consum, pentru a face primii cenţi pe net.

M-am înscris la „OnBux” pe 18 Decembrie 2010 şi am încasat pe 02 Martie 2011, primii bani. mai exact 2,07 USD, la care mi s-a reţinut un comision de plată de 0,08 USD, deci am rămas cu un „net de plată” de 1,99 USD. Programul se numeşte „OnBux” cum spuneam şi este al doilea din articolul amintit.

De ce atât de puţin?

Sunt o fire creativă şi acest model de afaceri e foarte nepotrivit cu felul meu de a fi. Dacă aş depăşi în totalitate 30 minute zilnic cu absolut tot ce înseamnă acest model de afacere, m-ar stresa la culme. Îmi cunosc resursele şi posibilităţile. Chiar şi aşa, am sărit destule zile la „competiţia de clicuri”. Mare parte din ele, pentru că au o rutină jalnică de echivalare a orei locale şi resetarea reclamelor e exprimată doar după ora serverului. Alt motiv e că m-am înscris la o oră foarte târzie şi se resetează reclamele la o oră incomodă. A mai fost şi lene, de vreo două ori, ca să merg cu sinceritatea până dincolo de pragul disperării cititorilor… :)

Deci, m-am limitat singur la vreo 7 minute zilnic şi dacă o să am chef, o să fac şi promovare, în contul celor 23 de minute „chiulite” în acest interval. Adică, vreo 46 x 23 = 1058 minute… Am timp să fac un video de promovare. ;)

Ştiu că e mai convenabil pentru mine să fac promovare, dar am prea multe alte obiective pasionante pentru mine, ca să mă risipesc mai tare în PTC.

A doua soluţie. Curs online. Aici admit că, de unul singur, e dificil să începi afacerile direct cu un curs online. Sunt prea multe verigi de pus în ordine, de testat, ca să meargă bine „din prima”. Eu am avantajul de a fi testat elementele componente şi de a fi conceput anul trecut în decembrie, doar schema bloc a afacerii, schemă în care am asamblat elementele testate separat.

Deşi în aparenţă e foarte dificil de făcut, cursul în sine, e relativ simplu de făcut. Scrii despre ceva ce îţi place foarte tare. Sau, te pricepi foarte bine. Despre ceva care îţi place să faci, să citeşti despre şi inclusiv să scrii despre.

Cred că lucrul cel mai complicat, complex, că tot discutam în alt articol, este suportul de curs, care este foarte solicitant şi te pune în situaţii destul de neaşteptate, care uneori te depăşesc.

Dar, hei! Suntem aici să învăţăm, aşa încât, care ar fi problema?!

 

În concluzie:

 

La 01 Decembrie 2010, mi-am propus ca în maxim 91 de zile, să fac primul euro pe net;

La finele intervalului stabilit, aveam 3 produse informaţionale realizate şi lansate pe piaţă şi 5,87 euro în contul PayPal.

Aşadar, QED!

 

Fără îndoială, e doar un început. Aşa cum am spus în repetate rânduri, ceea ce este pe primul plan este realizarea de valori. Banii sunt un produs secundar al circulaţiei valorilor.

Este nevoie şi de bani, cel puţin deocamdată.

Acum atenţia mea se deplasează ceva mai mult către Programul „Parteneriat ZENLA”, deoarece există deja absolvenţi ai cursului şi ceea ce mă interesează este să înveţe să copieze creativ metoda aplicată de mine, apoi să treacă de pragul psihologic „primul euro pe net”.

Voi fi de aceea mai aproape de cei care au înjghebat elementele cheie prezentate în curs şi acum, se află în etapa punerii în funcţiune a „maşinăriei”.

Privitor la planurile mele, următoarea ştachetă este 10 euro lunar. Tot în 91 de zile, tot fără bani.

Asta înseamnă practic, minimum 35,87 euro până la 31 mai 2011…

Eu sunt convins că se poate!

Alt obiectiv, este ca absolvenţii să realizeze la rândul lor, măcar 1 euro. E un fel de „temă pentru acasă”.

În fine, vrem să adăugăm până la finele anului cel puţin încă un curs, ceea ce ar pune bazele proiectului „Universitatea Online ZENLA”. Vom vedea ce spun şi sondajele de opinie lansate. Chiar te invităm să votezi! Şi să laşi şi un comentariu sub acest articol. E cea mai simplă modalitate de a contribui cu ceva la dezvoltarea proiectului unui învăţământ online foarte larg accesibil, cu cursuri gratuite!

Vom acorda prioritate în mod evident rezultatelor reieşite din voturile vizitatorilor, ale studenţilor, pentru că opiniile lor sunt cele care contează, cele care reprezintă nevoile prioritare de instruire şi dezvoltare.

Deocamdată, cam atât despre noutăţile în Proiectul ZENLA şi Limbajul Zero Negaţii.

 

 

Primii absolvenţi ai cursului CBPN 01

Ziua de 14 februarie, are o semnificaţie aparte pentru Proiectul ZENLA. După cum ştiţi deja, pe data de 14 ianuarie a fost lansarea oficială a cursului CBPN 01. Pe de altă parte, cursul a fost operaţional începând cu 29 decembrie 2010, când au avut loc practic primele înscrieri. Atunci am creat o fereastră de 48 de ore pentru ca cine are curajul de a intra într-o aventură a descoperirii de sine, de a accepta provocarea noului.

La închiderea înscrierilor, aveam 12 înscrişi, între care eu şi Monica, deci, practic 10 studenţi.

Dintre cei 10 studenţi, cinci deja au terminat (absolvit) cursul.

Avem deci primii absolvenţi şi primele concluzii.

Iată mai jos lista primilor absolvenţi:

Carmen Anca Rus

Cornelia Tersanszki

Monica Stănescu

Balazs Zsolt Bohonyi

Stănescu Şerban

 

Menţionez că vor intra în aceste liste ale absolvenţilor, doar cei care au participat la activităţile din grupul de lucru, s-au prezentat şi au parcurs etapele prevăzute în curs.

Pe ceilalţi, încă îi aşteptăm să se ia ei înşişi în serios.

Au fost şi eliminaţi de la curs, dar până la urmă, am ajuns la concluzia că se vor auto-elimina, prin dezinteresul manifestat.

Oricum, în ce ne priveşte ca organizatori, vom ignora şi noi eventualele cereri venite din partea lor.

Ca observaţii generale privinbd desfăşurarea cursului, pot spune că am identificat dificultăţi majore în cel puţin 3 domenii.

1. Identificarea talentelor, este probabil momentul cheie cel mai dificil. Se pare că va trebui regândit cursul 3 şi poate şi cursul 4, astfel încât să oferim mai multe materiale orientative privind modul în care trebuie derulat procesul de autoevaluare, astfel încât să uşurăm pe cât posibil identificarea acestor talente.

Din nefericire, materialele ajutătoare încă lipsesc iar instrumentarul psihologiei, este greoi şi de cele mai multe ori, inoperant. Se merge pe idei preconcepute şi pe o abordare mecanicistă a Fiinţei umane, deci valoarea cercetărilor oficiale ale psihologiei, este discutabilă. De altfel, însuşi faptul că abia în 2007 s-a aprobat o lege care să se ocupe de educaţia specială a copiilor înzestraţi, spune multe.

Preocupare se pare că există, dar subiectul este „clasificat”. Singurele locuri în care ar putea fi găsite materiale valoroase, sunt arhivele serviciilor de informaţii-contrainformaţii. Adică, armată… Ca de obicei, oamenii de valoare, trebuie bine puşi în lanţuri, în cuşti şi păziţi de gărzi înarmate, ca nişte animale periculoase… Trebuie storşi de tot ce au ei mai bun, ori dacă refuză să devină slugile sistemului, trebuie demolaţi psihic. Vezi „sanatoriul” de la Poieni.

Cam acestea sunt preocupările noastre ca omenire, referitoare la „talente” şi „supradotare”.

Pe de altă parte, a ne resemna, e cea mai proastă soluţie.

Noi am făcut ceea ce am considerat că putem. Am acţionat pentru a ne schimba pe noi înşine. Acolo unde am reuşit, am considerat că e folositor să spunem şi altora, atât despre reuşite cât şi despre nereuşite.

Astfel, pe lângă informaţiile legate de afaceri, afaceri online, am inclus şi ceea ce am considerat foarte important şi anume, autodezvoltare şi dezvoltare personală.

În acest context se înscriu demersurile noastre privitoare la talent, dezvoltarea talentului şi startul unei afaceri, pornind de la această zestre.

2. Timpul, planificarea şi organizarea timpului. O altă dificultate majoră se pare că este modul în care este privită în general această resursă inestimabilă: TIMPUL.

Este o resursă fundamentală, este energia cea mai importantă, întrucât practic asta facem o viaţă întreagă: convertim TIMP, în alte resurse de care considerăm că avem nevoie la un moment dat. De felul în care avem grijă de TIMPUL nostru, depinde absolut totul în viaţă. Fericire, bunăstare, belşug, succes.

Foarte multă lume iroseşte enorm de mult timp fără a avea o imagine clară a unui obiectiv care trebuie atins. În acest sens, recomand tuturor cu căldură cartea lui Mircea Eliade, „Romanul adolescentului miop”. Această carte a fost şi a rămas pentru mine unul din modelele fundamentale ale succesului în viaţă.

3. Cunoştinţele de calculatoare şi internet. Se pare că este o problemă generală, nivelul cunoştinţelor de calculatoare şi internet. Poate că a venit vremea să deschidem un curs FREE de calculatoare începători. Am căutat pe internet. Din păcate, tot ce am găsit, sunt ceva tutoriale video şi foarte multe cursuri pe bani. Aşteptăm voluntari care să se ofere să realizeze un astfel de curs. Ştiu că volumul de muncă necesar e foarte mare, dar mai ştiu şi că noi investium lunar în Proiectul ZENLA 16 ore de muncă zilnic şi 400 euro, lunar. Prin urmare, acesta este costul real al unui curs FREE şi în general a tot ceea ce am oferit în cadrul Proiectului, în regim de gratuitate. Atunci când vor veni şi alţii alături de noi, când vor înţelege mai mulţi că dacă vrem să dăm înainte trebuie să oferim valoare înainte de a cere ceva, vom avea mult mai multe. Deocamdată, atât putem oferi noi, fondatorii proiectului.

Aşteptăm deci oameni care să vadă viaţa şi printr-o altă perspectivă decât cea a lui „a lua” şi anume, prin prisma lui „a dărui”.

Eu cred cu tărie că valoarea unui om se măsoară în cât are el de dăruit şi mult mai puţin sau chiar de loc în câţi bani are în conturile de pe la diverse bănci.

 

În sfârşit, mai sunt încă două subiecte care constituie dificultăţi şi în care este posibil să am o contribuţie mai mare atât în sens pozitiv cât şi în sens negativ: Comunicarea şi ritmul de muncă sau, exigenţele.

Aici însă, sunt foarte puternic condiţionat de cei cu care lucrez. Pentru a putea să mă integrez într-un anumit ritm de muncă să spunem „mediu”, trebuie să am un nivel al comunicării mult mai ridicat decât cel actual. Cum pot oare să îmi formez o imagine asupra a ceea ce înseamnă „mediu”? Pornind de la care informaţii? Aşa, pe ghicite? Atât timp cât studenţii se limitează la a primi cursurile pe mail, fără a participa la discuţii şi dezbateri, e practic imposibil pentru mine să ştiu unde anume am abordat greşit ceva, ce îmi scapă, ce ar trebui îmbunătăţit, cum anume, etc.

Statistic vorbind, din 50 de studenţi în medie în ultimele 15 zile, cei care s-au înscris în grupul de lucru şi au particxipat la discuţii, sunt următorii: (1) Carmen Anca Rus; (2) Cornelia Tersanszki; (3) Cornelia Hancsiki; (4) Diana But; (5) Monica Stănescu; (6) Ileana Oprea; (7) Augustin Morariu; (8) Cosmin Soameş; (9) Eduard Cosmin Zgorcea; (10) Maxim Negiba.

Prin urmare… principiul 20/80 Principiul lui Pareto sau regula sau metoda lui Pareto se verifică în practică. Mă întreb ce fel de afaceri online vor să construiască cei care stau izolaţi în turnul lor de fildeş?

Un procent de 20% din total, este ceva îngrijorător pentru noi, mai ales că ne aflăm într-o zonă a activităţilor sociale afacerile online în care comunicarea este esenţa însăşi a oricărei afaceri online, oricât de mică ar fi.

Despre Regula lui Vilfredo Pareto însă voi vorbi în alt articol. Este un principiu descoperit empiric şi care se pare că guvernează realitatea înconjurătoare, putând fi exprimat astfel:

1. „20% din populaţia mondială deţine 80% din avuţia mondială”

2. „20% din clienţi aduc 80% din venituri”

3. „20% din acţiuni aduc 80% din rezultate”

Voi reveni cu comentarii asupra acestor formulări, într-un articol dedicat Principiului 20/80.

 

 

Clasament provizoriu CBPN 01

Iată că avem şi un clasament provizoriu al studenţilor noştri.

La întocmirea lui, au fost luate în considerare următoarele criterii:

  • Participarea activă la curs;

  • Îndeplinirea cerinţelor enunţate la fiecare etapă;

  • Perspectivele studentului de a îşi dezvolta propria afacere;

  • Depăşirea limitelor autoimpuse.

 

Iată care sunt primele noastre stele:

 

  1. Balazs Zsolt Bohonyi

  2. Carmen Anca Rus

  3. Monica Stănescu

  4. Cornelia Tersanszki

 

 

Îi felicit pe toţi pentru strădanii şi îmi exprim speranţa că vor fi şi printre „finalişti”!

Ceilalţi, cred că au acum ocazia să îşi evalueze singuri şi prestaţiile şi rezultatele pe care au şanse să le obţină mai departe.

Vreau să menţionez aici două nume: Carmen Anca Rus şi Monica Stănescu. Ambele au cunoştinţe de utilizarea calculatoarelor de nivel începător! Efortul depus însă de fiecare, le-a condus către ceva concret. Rezultate!

Balazs şi Cornelia, sunt două cazuri speciale. Sunt oameni care chiar fac bani cu talentele lor. Cei care s-au înscris în grupul de lucru, au de la cine învăţa. Ambii au situri web. Dacă pentru Balazs e mai puţin o performanţă, fiind profesionist în domeniu, pentru Cornelia, este un efort mare. Consider că acest efort este meritoriu şi cred că are rost să subliniez acest lucru, deoarece puţini înţeleg tendinţele socio-economice mondiale ale momentului.

Este important ca fiecare să înţeleagă mutaţia fundamentală care are loc în piaţa muncii. Mă refer la transformarea producătorului şi respectiv consumatorului în prosumator. Conceptul are ceva vechime în literatura socio-economică, fiind lansat cu circa 3 decenii în urmă de către Alvin Toffler în scrierile sale.

Dacă atunci prosumatorul era doar ceva care ţinea de viitor, astăzi, prosumatorul, adică producătorul-consumator, este o realitate din ce în ce mai prezentă.

Voi relua în alt articol aceste aspecte.

Ceea ce este important şi motivul pentru care am făcut referire la prosumator, este faptul că în acest moment, singura şansă de supravieţuire a unui creator, a unui producător, este să îşi asume conştient şi munca de promovare. Epoca promovării prin clasica mass-media, se apropie de sfârşit. Excesul de zel în campaniile publicitare, proliferarea sub-produselor şi a produselor şi serviciilor de foarte proastă calitate ca urmare a unor campanii de marketing abile, a condus la ceea ce ştim astăzi. Ca o consecinţă, publicul şi-a reorientat strategia decizională de la conceptul „Firmă” la conceptul „Persoană”.

Umanizare! Acesta este cuvântul cheie. Oamenii s-au săturat să fie ţinta corporaţiilor transnaţionale, o masă informă de indivizi care trebuie storşi de orice: bani, timp, energie, idei. Oamenii vor să lucreze cu oameni!

Vedem din ce în ce mai des antreprenori individuali (freelanceri) care au succes. Online, offline…

Da. E firesc să fie aşa. Pe om îl poţi sancţiona simplu, refuzând să cumperi produsul/serviciul său. Corporaţia, dacă ţi-a vândut un produs de proastă calitate, are mijloacele necesare pentru a se apăra şi a te constrânge să accepţi proasta calitate ca unică alternativă.

Clasamentul de faţă, vrea să vă arate care sunt oamenii care şi-au asumat riscul de a ieşi pe piaţă cu o ofertă proprie, conştienţi fiind că e singura cale către o altfel de lume.

Mai sunt multe de făcut, de către fiecare dintre noi.

Am făcut însă un pas înainte! Ne-am întâlnit, ne-am prezentat şi astfel, putem merge mai departe, împreună. Pentru că suntem în egală măsură producători şi consumatori. Adică, prosumatori.

Cei care au rămas în afara clasamentului, se încadrează la categoria consumator. Cel puţin până când vor face dovada că pot contribui şi cu altceva la zestrea generală a societăţii, decât să consume fără a produce nimic.

Deocamdată, din perspectiva cursului, ei doar consumă, fără a produce ceva.

 

Ca atare, am decis eliminarea de la curs a celor care s-au înscris doar pentru a profita de oportunitatea de a învăţa pe cheltuiala altuia. Pe aceşti oameni, refuz să îi calific acum. E bine însă să reţinem că din cauza celor care stau cu mâna întinsă şi cer tot timpul ceva fără a avea nimic de dat, o ducem aşa cum o ducem. Numărul lor, doar în România, depăşeşte 12 milioane. Şi mulţi dintre ei, o duc mult mai bine cu cerşetoria camuflată, decât cei care muncesc realmente.

Din cauza acestor oameni, valorile naţionale, oamenii capabili şi care vor să muncească, aleg să părăsească ţara.

Iată şi clasamentul celor care sunt candidaţi la eliminare:

  1. Ruxandra Voicu

  2. Liliana Brustureanu

  3. Petre (black_sabbath29)

  4. Ionuţ (ionut_v10)

  5. Irina Zarzără

 

Având în vedere că suntem la început, iată cum vom proceda:

 

  1. Cei care au primit astăzi 26 ianuarie 2011 Cursul nr. 15 şi au restanţe la examenele stabilite, vor avea răgaz până la primirea Cursului nr. 20. După acea dată, cine mai are restanţe va fi eliminat de la curs;
  2. Cei care se află la cursurile 5 8, au răgaz până la primirea Cursului nr. 12;
  3. Cei care se află la cursurile 3 şi 4, au răgaz până la primirea Cursului nr .9
  4. Toţi cei care se află la cursurile 1 şi 2, au răgaz suficient până la primirea cursului nr. 4 să se decidă ce anume vor să facă: continuă cursul în condiţiile prevăzute în noul curs nr. 1 sau renunţă.
  5. Toţi studenţii sunt rugaţi să îşi descarce din nou cursul nr. 1, în care sunt acum stabilite noile reguli de participare la cursuri!

 

 

Practic, eliminările de la curs ale celor fără activitate, vor începe de săptămâna viitoare, funcţie de programarea de mai sus.

 

De altfel, cursurile nr. 1 şi nr. 4 au fost modificate în consecinţă, pentru a fi clar pentru toţi înscrişii că acest curs înseamnă înainte de toate, muncă individuală şi rezultate personale.

Orice instituţie de învăţământ, are absolut aceleaşi reguli. Cine şi-a imaginat că acest curs se va transforma într-o cafenea la care pierdem vremea la şuete, are acum ocazia să se lămurească cum stau lucrurile.

Condiţia participării la curs, este un schimb echitabil de valori.

Cei care aşteaptă să primească totul pe tavă, sunt invitaţi să se adreseze oficiilor de şomaj, instituţiilor care primesc salariu de la buget sau, oriunde cred ei că vor obţine ceva dând nimic.

De altfel, singurul lucru cu care mă aleg eu de pe urma cursului, acolo unde este cazul, este că îmi fac nişte prieteni. În rest, cheltui bani, timp, energie, experienţă. Iar a le arunca pe fereastră de dragul de a avea o ocupaţie, este ultimul lucru pe care l-aş face, chiar dacă aş trăi într-un palat de aur. Există destui oameni talentaţi în lume care vor cu adevărat să trăiască de pe urma talentului lor, să îşi găsească un loc sub soare, potrivit acestui talent. Pentru astfel de oameni, cursul este gratuit. Pentru ceilalţi, există suficiente cursuri cu plată.

 

 

La jumătatea drumului

Cursul CBPN 01 a ajuns la jumătatea drumului pentru studentul Şerban Stănescu.

Cum mi se pare? În primul rând, am simţit puţin senzaţia de panică de pe vremea şcolii. E destul de greu de explicat care e originea panicii, oricât de voalat ar fi sentimentul. Îmi amintesc de postuniversitara din 2005 – 2007 şi acolo, tot aşa a fost, deşi eram, sunt ditamai omul, cu o jumătate de secol de viaţă şi experienţă în spinare. Reflectez asupra acestei anomalii de mai mulţi ani şi singura cauză pe care am identificat-o ca fiind la origine, este condiţionarea din şcoala primară. Ameninţările cu bătaia, cu scăderea notei la purtare, cu exmatricularea, corigenţa, repetenţia… Şcoală cu forţa…

Ar trebui poate să parcurg o procedură mai dură de pregătire, apoi să fac nişte meditaţii, pentru a ajunge la rădăcini. Am găsit în zona copilăriei, multe răni, cauzate de şcoală şi lipsa de tact a celor din jur, îngustimea de vederi a învăţământului de stat, în general, ca proces de idiotizare în masă. Ceea ce se afirmă oficial, „educaţie şi formare profesională” e doar minciuna cu care se adună clienţii, viitorii sclavi ai sistemului bugetului public, ai căror părinţi să plătească salariile întregului aparat de stat plătit de la buget.

Dacă eu am mai lucrat asupra mea, e posibil ca alţii să fi lucrat mai puţin sau deloc şi deci să aibă probleme emoţionale mai dificile.

În altă ordine de idei, fiind în Gemeni, mi se pare că merge cam încet. Două zile între cursuri, mi se pare cam mult timp. Pe de altă parte, văzând şi ce spun colegii mei, îmi dau seama că mulţi au dificultăţi până şi în a comunica.

Am o senzaţie ciudată… Felul în care se desfăşoară cursul, mă conduce la concluzia că este singurul curs adevărat şi gratuit, care asigură suport de curs!

Comportamentul multora dintre colegi, este ca şi cum s-ar afla într-o sală închisă, unde pot asculta la un difuzor sau vedea la un televizor un curs, fără a putea să întrebe sau să îşi expună o idee. Există câteva persoane care au ceva mai mult curaj şi comunică. Dar să fie oare aceştia singurii studenţi? Ca student, simt nevoia să discut şi eu cu colegii, să pun întrebări, să capăt lămuriri, răspunsuri. Sau poate am o idee. Cum să o discut, dacă majoritatea sunt muţi?

Mi se pare important că am mecanismul de comunicare asigurat, dar o discuţie doar cu profesorul de la curs sau cu doi-trei colegi dintre studenţi…

Colegii mei, vor fi mâine partenerii mei de pe net. Acum e ocazia să ne cunoaştem, să aflăm cât mai multe unii despre alţii şi totuşi…

Altfel? Ce să spun?

Examenele de până acum, mi s-au părut uşoare. Dar eu vorbesc de la distanţa a mulţi ani de calculatoare şi două cursuri postuniversitare în domeniu. Ar fi fost bine să cunosc părerea unui coleg din învăţământ, a altora din alte domenii de activitate, mai puţin bazate pe lucrul cu calculatorul, dar dacă colegii mei tac…

Ca student, mi se pare interesantă abordarea din perspectiva talentelor. E prima oară în viaţă când aflat în bancă, cineva mă ridică în picioare şi mă întrerabă de-a dreptul, „ce talente ai?” şi mă pune să mi le caut să le scriu pe o „hârtie”, să vorbesc despre ce am făcut cu ele.

Mi s-a părut puţin descurajantă schema generală a unei afaceri online, din cursul 11. Multă vreme am crezut că e mult mai simplu. M-am luat şi eu cândva după reclamele genul „Trei mii USD în 30 zile”. Chiar am şi câteva cărţi asemănătoare ca titlu. După ce le-am citit de câteva ori, mi-am dat seama că se poate. Dar cred că mulţi abia dacă au citit două rânduri din acele cărţi. Pentru că în toate scrie clar că cele 30 de zile necesare pentru a ajunge la o oarecare sumă de bani, indiferent că e 1 euro sau 1.000.000.000 (da, miliard) pot fi repartizate şi pe durata a 50 de ani! Că totul depinde de cât anume muncesc eu.

Dacă ceea ce se specifică în planul de muncă al unei singure zile este amânat, sau făcut mai încet, atunci tot planul se duce către 60 zile, 90 zile, 4 luni, etc.

Eu de pildă, am reuşit să dau drumul la acest curs, în mai puţin de 21 de zile. Dacă public o carte gen „Cum să ai propria fabrică de bani pe internet în maximum 21 de zile”, foarte probabil că voi avea succes, dar ar fi o minciună, pentru că eu am ascuns în acest text ce este nevoie să ai ca să obţii acest rezultat: 38 ani Engleză, 16 ani calculatoare, 10 ani internet, etc. Şi asta pentru că toţi ceilalţi în loc să facă ceva cu capetele lor, copiază modele americane. Aceste modele în România, sunt practic nefuncţionale din perspectiva studentului, din nenumărate motive.

Cel mai important motiv este educaţia antreprenorială pe care acolo, în USA, viaţa o dă copilului din prima zi, în vreme ce la noi românii, educaţia comunistă „las’că merge şi aşa” produce şi astăzi efecte catastrofale.

Pe de altă parte, interdicţia legală de a avea iniţiativă privată, întinsă pe aproape 6 decenii, a dizolvat, a pulverizat practic orice spirit antreprenorial, încă din faşă.

Pe ansamblu, sunt încântat că m-am înscris la curs, pentru că am descoperit colegi care au talent, vor să şi-l valorifice, unii au şi reuşit şi am descoperit care sunt dificultăţile pe care le întâmpină. Deşi ele au partea lor de specific, am înţeles că în general, sunt aceleaşi şi ce este mai important, am înţeles că se pot rezolva dacă ne unim forţele.

Fără îndoială, cursul fiind abia la jumătate, fiind prima serie, multe se vor schimba.

Ca formă de învăţământ, are şi avantajul că învăţ de acasă, pot amâna programul nişte ore, astfel încât să coincidă cu timpul meu liber, sau cu ritmul meu interior şi asta cred că e cel mai important care poate fi diferit de al tuturor celorlalţi. Dacă trebuia să ne întâlnim într-o sală de clasă, mi-ar fi fost foarte greu să mă încadrez în program. Eu de pildă, lucrez foarter bine noaptea sau dimineaţa, după ora 3… Cursurile clasice, au un program fix. Iar dacă îmi mai e şi rău dintr-un motiv oarecare…

 

Concluzii

 

Una peste alta, cred că o să îmi pară rău că se termină, că doar e evident că într-o zi se va termina. Sunt 24 de module, deja am ajuns la modulul 12, deci…

Ca nivel de complexitate, cred că putea fi mai complicat, dar sunt conştient că fiind un curs gratuit care se adresează începătorilor, trebuie să acopere mai lent nişte concepte fundamentale.

Mi s-a părut important că mi s-a artătat schema generală a unei afaceri online. Mi-ar fi plăcut să se şi discute despre ea. Pe de altă parte, îmi amintesc de schema pe care am văzut-o prima oară, care era mai simplă ca asta şi cât m-am speriat când am văzut-o. Diferenţa consta în aceea că schema respectivă era într-o carte şi… pe cine să întreb mai multe? Mai târziu, am descoperit că există bloguri în care se discută pe marginea cursurilor, sau a unei cărţi cu autorul sau autorii. Treptat, am prins curaj şi mi-am spus părerile. Aşa am învăţat…

Deci ca arhitectură de curs, am ce îmi trebuie, pot pune întrebări, capăt răspunsuri. Se poate învăţa. Cred că organizarea a cel puţin un webinar, ar fi o soluţie de a rezolva întrebările acumulate, în timp real.

Poate că acum este momentul cel mai potrivit, la jumătatea cursului. Fiind însă la început, ar fi un număr mic de participanţi. Poate că această combinaţie, cursul 12 + blog + webinar, va scoate idei noi la lumină şi, evident, va cimenta noile legături dintre participanţi.

 

Voi încheia acest articol cu precizări importante pentru colegii mei:

1. Cei care vor să scrie un articol ca răspuns la cursul 12, pot să o facă pe blogul lor şi să ne ofere adresa articolului (linkul) aici, într-un comentariu scurt, sub acest articol.

2. Cei care au situri proprii (de exemplu Cornelia Terszanszki, Balazs Bohonyi), pot să scrie articolul în calitate de colaboratori, pe blogul comun:

http://noisuntemzenla.wordpress.com

Este suficient să trimită un mail la adresa mseagull67[at]yahoo.com, ([at] se înlocuieşte cu @) în care să îşi exprime opţiunea de a scrie pe acel blog. Noi vom trimite o invitaţie şi astfel vor putea scrie pe acel blog, în calitate de colaboratori.

Desigur, e valabil şi pentru cei care au bloguri şi vor să scrie şi pe acest blog! ;)

 

 

CBPN 01 — Actualizări cursuri la 18.01.2011

Desfăşurarea cursului cu mai mulţi studenţi, scoate la iveală atât omisiuni ale noastre, ca organizatori, cât şi lipsuri în general legate de înţelegerea a ceea ce înseamnă cursuri online.

Foarte multă lume se pare că este de acord cu ideea prostească conform căreia se poate construi o afacere online în 30 de zile, fără cunoştinţe de calculatoare şi internet!!

Mă abţin să comentez în detaliu. Totuşi, mă văd nevoit să pun o întrebare:

De ce oare cursurile de operare PC începători sunt atât de scumpe şi durează minimum 6 luni? Iată aici preţul cursurilor EUOCOR:

Durată curs: variabilă, în funcţie de curba de asimilare individuală;

Număr module: 12;

Preţ redus/modul: 54 lei/12,85 euro (preţ complet 67,50 lei/16,07 euro)

Preţ total curs (preţ redus!!): 12 x 12,85 euro = 154,20 euro (Full: 192,84 euro).

Cum rămâne aşadar cu afacerea online de 30 euro/zi, făcută în 30 zile, fără cunoştinţe de calculator şi internet?

Eu unul, le urez succes tuturor celor care cred în aşa ceva!

Ceea ce pot spune, este ceea ce ştiu eu:

Mie mi-au trebuit să ajung aici, unde mă aflu acum, 16 ani de calculatoare, 10 ani de internet, 38 de ani de Engleză, peste 15.000 ore de studiu individual autodicact adică şi o listă întreagă de alte resurse, între care şi multe mii de euro, cheltuite pe cărţi, cursuri, etc.

O ultimă idee:

 

E o diferenţă colosală între a începe o afacere online în 30 de zile şi a câştiga zilnic 30 euro din afaceri online.

Scuze pentru omisiunile noastre!

 

Ne cerem scuze tuturor, pentru anumite omisiuni din curs. Elaborarea unui curs de înaltă ţinută şi de nivel profesional, implică un efort uriaş şi un consum la fel de mare de resurse. Date fiind caracteristicile cursului, faptul că este un curs scris în Limbajul Zero Negaţii, primul şi singurul în lume de acest fel, lasă loc multor scăpări.

Ne cerem scuze!

Astfel, în primă instanţă, am modificat cursurile nr. 2 şi 3.

 

Modificări de importanţă majoră în cursul nr. 1

 

Ca urmare a unor dificultăţi pe care le au studenţii, am operat modificări în cursul nr. 1.

O scăpare care s-a dovedit a produce efecte contraproductive, a fost aceea că am uitat să menţionăm explicit cum anume se asigură suportul de curs şi comunicarea, atât cu organizatorii cât şi a studenţilor între ei.

Versiunea curentă a cursului 1, este deci începând de astăzi, 18 ianuarie 2011 ora 17:00, versiunea 1.1.

Invităm deci pe toţi studenţii să descarce şi să citească cu atenţie acest curs.

Facem precizarea că începând de astăzi, 18 ianuarie 2011 ora 17:00, mailurile trimise pe adresele de mail private ale organizatorilor, respectiv Monica Stănescu şi Şerban Stănescu, vor fi şterse fără a fi citite!

Singurele comunicări acceptate, sunt cele realizate prin intermediul instrumentelor prevăzute în versiunea actualizată a cursului!

Linkul de download al cursului, este acelaşi ca al cursului iniţial. Cursul a fost înlocuit, pentru a preveni preluarea vechiului curs de către cei care se înscriu în continuare.

Mulţumim pentru înţelegere!

 

Dificultăţi apărute în calea studenţilor

 

  1. Curs de identificarea talentelor. Din nenorocire, un studiu preliminar privind acest subiect, relevă o situaţie dezastruoasă la nivel naţional. Ce putem face în primă instanţă este să creăm un curs de identificare a talentelor, indiferent de vârstă. Am început deja lucrul la acest proiect, dar volumul de muncă, necesită un colectiv de lucru de minimum 5 persoane. Atunci când vom reuşi să găsim minimum patru voluntari dispuşi să lucreze exact ca şi noi, adică pro-bono, vom vedea ce putem face. Orice idee, orice sugestie, este bine venită. Le aşteptăm pe adredsa noului blog, Radiestezie şi Talent.
  2. Administrarea timpului Time management. Unii studenţi reclamă lipsa timpului. Voi publica un articol legat de felul în care am muncit şi am învăţat în timpul facultăţii şi cu ce rezultate. Pentru curioşi, există schema publicată pe blogul „Cum să faci bani”, într-un comentariu la articolul „CBPN 01 Bani pe net faci în echipă”.
  3. Operare calculatoare şi utilizare internet. Din păcate, sunt studenţi cărora le lipsesc noţiunile elementare de operare pe calculator şi de lucru cu internetul. Am să precizez din nou că denumirea şi obiectul acestui curs sunt cu totul altele decât „iniţiere în calculatoare şi internet”. Acestea se presupune că se cunosc foarte bine!! Pentru cei care au mari lacune în domeniul acesta, este obligatorie parcurgerea unui curs de acest tip. Atunci când va fi posibil, vom organiza şi un astfel de curs. Din păcate însă, posibilităţile unui singur om, sunt extrem de reduse. Monica este începătoare în calculatoare!! Are cu chiu cu vai trei ani şi jumătate de când a văzut ce înseamnă calculator şi internet! Comprimând timpul la cel efectiv dedicat studiului, să zic că ar fi vreo 5 luni de joacă cu calculatorul… Atunci când vom avea o echipă de minimum 20 de absolvenţi, dintre care măcar 5 să fie capabili să realizeze gratuit, fără bani adică!!! tutoriale video la cerere, atunci vom putea pune problema unui astfel de curs gratuit. Până atunci, există blogul „Calculatorita. Virusul PC”. În limita timpului disponibil (extrem de redus!) acolo vor apare soluţii la dificultăţile apărute. În versiunea actualizată a cursului 1, am dat nişte adrese de situri unde puteţi să obţineţi ceva informaţii. Mai căutaţi şi voi şi puneţi la dispoziţia tuturor, pe blog şi în grup, ceea ce găsiţi. Tutoriale există şi sunt foarte bune! Căutaţi-le pe siturile în limba Engleză. Tot ce am învăţat, am învăţat în limba Engleză. România este ca şi inexistentă la acest capitol. Dacă vă imaginaţi că pot eu singur să fac ceea ce ministerul educaţiei şi cercetării (aş scrie cu litere mai mici, că merită…) cu milioane de euro pe mână este incapabil să facă, atunci vă înşelaţi! Deocamdată ceea ce fac, fac pe banii Monicăi şi pe experienţa şi timpul meu. Atât cât pot.
  4. Curs de radiestezie. Am să reflectez. În perspectiva necesităţii presante a identificării talentelor, se impune. Din nou, în funcţie de timpul disponibil, vom vedea ce se poate face.
  5. Cursuri, cursuri, multe cursuri! Înainte de orice, avem nevoie de o echipă cât mai mare; apoi să ştim precis ce poate fiecare să facă, ce e dispus să facă, etc. Sunt convins că anul viitor pe vremea aceasta, o să fim mulţi şi vor fi şi multe cursuri. Deocamdată, îl avem pe acesta. Hai să ne ţinem de el şi vom vedea mai departe ce ne presează. Cert este un fapt: există mulţi oameni de bine în România şi în lume! E nevoie de un steag care să se vadă de departe! Noi zicem că l-am ridicat. Mai e mult de muncă, dar muncim. Cât se poate. Dacă face fiecare din voi măcar jumătate din cât facem noi, la anul, vom avea peste 20 (da, da, peste douăzeci!) de cursuri gratuite!!! Îndrăznesc să afirm chiar că putem avea minimum 40 de astfel de cursuri. Deja, unul este. Mai sunt în lucru încă 2. Dacă face fiecare măcar un curs, doar dintre cei care sunt înscrişi acum la curs, vom avea 30 de alte cursuri noi. Total 33 cursuri. Cred că e clar. Şi înscrierile, abia au început. Prima serie, absolvă pe 13 februarie. Următorii, vor veni practic la intervale de o zi – două… Din acel moment, vom avea cel puţin 5 oameni noi în echipă. Admiţînd că avem cel puţin un absolvent capabil pe săptămână, vor fi minimum 45 de oameni. Mai mult decât suficient pentru 45 de cursuri noi. Şi tot gratuite. Ştiu a ce vă sună. Un imperiu online. DA! Exact asta vreau să realizăm! UN IMPERIU ONLINE!
  6. Foarte important de citit şi urmărit! Vă rog să acordaţi atenţie următorului sit: „Promovarea României”. Este făcut tot pro-bono, de prietena noastră Daniela Toader. A reuşit să adune o mică echipă de entuziaşti. Eu îi mulţumesc, ei, ca fiind „drojdia” care face pâinea să crească şi celorlalţi, că fără făină, iese oţet!… M-aş bucura să faceţi şi voi la fel, comentând fie acolo, fie pe blogul ei, „Perspective noi”!

 

Cam asta ar fi. Iată şi linkurile către siturile menţionate:

 

RADIESTEZIE ŞI TALENT

http://radiesteziesitalent.wordpress.com

 

CALCULATORITA. VIRUSUL PC

http://calculatorita.wordpress.com

 

DANIELA TOADER PERSPECTIVE NOI

http://perspectivenoi.wordpress.com

 

PROMOVAREA ROMÂNIEI

http://www.promovarearomaniei.ro

 

 

Gratuit, FREE şi fără valoare

Am observat că foarte multă lume are o reprezentare foarte vagă cu privire la aceste trei expresii. Totuşi, pe corecta înţelegere a acestor expresii, se bazează extrem de multe relaţii interumane, de extrem de multe tipuri şi cu extrem de multe implicaţii şi consecinţe posibile.

Mă aflu în situaţia de a lua o decizie foarte importantă pentru sănătatea mea, pentru viitorul meu şi al soţiei mele.

Timpul pe care îl am la dispoziţie pentru a lua decizia, este de 48 de ore.

Pentru a preveni săvârşirea unor erori regretabile, am considerat că oamenii cei mai nimeriţi să îmi ofere un ajutor în clarificarea acestor aspecte, sunt cei care s-au înscris la cursul de afaceri online, deoarece decizia mea îi va afecta în primul rând pe ei.

Cuvântul cheie, este TIMP.

 

Prin urmare, opinia studenţilor este cea care mă interesează în primul rând, pentru că de răspunsul lor, depinde succesul pe care îl vor avea fiecare în viaţă şi desigur, în subsidiar, în afaceri.

Opinia vizitatorilor, este de asemenea foarte importantă şi explicaţia este foarte, foarte simplă:

În vreme ce opiniile mele pot fi subiective într-o măsură foarte mare comparativ cu a majorităţii, opiniile unor vizitatori, au o greutate mare, întrucât sunt persoane neutre.

Aştept aşadar răspunsurile tuturor studenţilor, cu o singură excepţie: subsemnatul.

Răspunsul meu a fost deja dat în mai multe dintre scrierile mele. Cine le-a citit, cu certitudine ştie care sunt convingerile mele şi ar fi inutil să mă repet.

 

 

 

Previous Older Entries

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 166 other followers